Curtea de Conturi Europeană (ECA) avertizează, într-un raport publicat luni, că este foarte puțin probabil ca întreaga autostradă europeană A1 (582 km, coridorul Rin–Dunăre) să fie finalizată până în 2030. Motivele: secțiuni care nu pot intra în termen, contractare pe numeroase componente mici, autorizații multiple și întârzieri masive.
Cu toate acestea, despre A1, București – Nădlac, unde mai sunt în construcție tronsoane din Sibiu – Pitești și ”rămășița” Margina – Holdea, se spune că ar putea fi finalizată înainte de 2030, notează experții europeni.
”La autostrada A1 din România, perspectivele s-au îmbunătățit: se preconizează că toate secțiunile vor fi deschise înainte de 2030”, se precizează în document.
În presa românească, informația a fost preluată exact invers, că sunt perspective slabe ca autostrada Sibiu – Pitești să poată fi inaugurată înainte de acest an.
RAPORTUL POATE FI CONSULTAT AICI ÎN LIMBA ROMÂNĂ
Fragmentări și pericole pe drumuri naționale
Una din problemele identificate de către ECA pe proiectele de infrastructură europeană este că planificarea și autorizarea sunt făcute pe distanțe foarte mici. În medie, s-a dat o autorizație de construire la fiecare 7 km și una de mediu la fiecare 26 km.
La aceasta se adaugă întârzierile, până la 79 de luni pe unele tronsoane, iar întârzierea totală cumulată a proiectului, pe întregul coridor european este de 8 ani.
Este contestată și siguranță rutieră, existând zone unde traficul rămâne este deviat pe drumuri naționale cu două benzi, cu accidente și decese peste media națională. Au fost în această perioadă 92 de coliziuni frontale pe tronsoanele afectate.
O astfel de zonă este cea pe tronsonul dintre Margina și Holdea, acolo unde lucrările nu sunt încheiate, iar întregul trafic este deviat pe un drum național care produce numeroase ambuteiaje și accidente rutiere.
Un exemplu de ineficiență dat de europeni este o porțiune construită pe Lugoj–Deva cofinanțată cu 12,4 mil. euro, car nu este utilizată. SUnt 3,7 mil. euro irosiți din cauza conectării greșite între Lugoj–Deva și Deva–Orăștie, se precizează în document.
Raportul actualizează analiza din 2020 pentru 8 mega-proiecte de transport (13 țări, cost total 54 mld. euro). Creșterea costurilor față de estimările inițiale a urcat de la +47% (2020) la +82% (2025).
Despre București – Nădlac: ”Toate secțiunile vor fi deschise înainte de 2030”
Concluzie ECA că rețeaua centrală TEN-T nu va fi finalizată până în 2030. Deși, se precizează în document că pe ”autostrada A1 din România, perspectivele s-au îmbunătățit, se preconizează că toate secțiunile vor fi deschise înainte de 2030”.
„Conform situaţiei de la jumătatea lui 2019, UE cofinanţează acest proiect cu 995 milioane de euro. Întârzierile înregistrate în construcţia anumitor tronsoane ajung la 79 de luni. Întârzierea totală a lucrărilor la autostradă este de opt ani. Aceste întârzieri au efecte negative semnificative, cum ar fi ambuteiaje zilnice, blocaje şi un grad redus de siguranţă rutieră. Participanţii la trafic sunt în continuare obligaţi să utilizeze drumurile naţionale cu două benzi, cu un grad redus de siguranţă rutieră. În fapt, numărul de accidente şi decese de pe aceste tronsoane este mult mai mare decât media din România. 92 de accidente au implicat coliziuni frontale”, se arată în raport.
Pentru a sprijini buna gestionare financiară, Curtea de Conturi Europeană recomandă Comisiei Europene să utilizeze instrumentele existente pentru a asigura respectarea planificării pe termen lung a megaproiectelor.
În plus, CE ar trebui să solicite analize mai bune înainte de a decide dacă să acorde cofinanţare din partea UE pentru megaproiecte. CE ar trebui să dezvolte instrumentul deciziilor de punere în aplicare. Rolul coordonatorilor europeni ar trebui să fie consolidat cu scopul de a se îmbunătăţi modul în care sunt supervizate coridoarele strategice multinaţionale ale UE.
Concluzia raportului este că construcţia infrastructurilor de transport de maximă importanţă ale Europei a avut de suferit pe fondul crizelor neprevăzute, acumulând şi mai multe costuri şi întârzieri. Auditorii au trecut de la diagnosticul „este puţin probabil” la un clar „nu va fi atins” după ce au analizat şansele ca obiectivul stabilit pentru 2030 privind finalizarea reţelei transeuropene de transport (TEN-T) centrale să fie atins.
„Situaţia din 2025 este mai sumbră decât cea din 2020 şi cu mult sub ce s-a prevăzut iniţial. Fără doar şi poate, din 2020 şi până acum, megaproiectele s-au confruntat cu şi mai multe dificultăţi din cauza pandemiei de COVID-19 şi a războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei. În plus, au trebuit să se alinieze la cerinţe normative noi şi să depăşească probleme tehnice neprevăzute”, se arată în raport.
Autoritățile române dau termen 2028 pentru Sibiu – Pitești. Pro Infrastructură: imposibil
Directorul Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), Cristian Pistol, dădea la mijlocul anului 2025 ca termen de finalizare a lucrărilor pe autostrada Sibiu – Pitești decembrie 2028.
”Ar trebui să circulăm doar pe autostradă, pe tot ce înseamnă Cluj – București – Constanța, începând cu 2028„, spunea Cristian Pistol.
El afirma în august 2025 că turcii de la Mapa – Cengiz vor recupera timpul pierdut până acum pe tronsonul Boița – Cornetu, cel mai dificil al autostrăzii.
”Între Mănăstirea Cornet de pe valea Oltului și Tigveni lucrează compania Webuild. Pe lângă operațiunile curente, firma italiană pregătește puțul de lansare pentru utilajele care vor săpa cel mai mare tunel de pe autostradă, lung de 1,7 kilometri. (...) Dacă vorbim de secțiunile montane, secțiunile 2 si 3, acestea sunt în execuție, în momentul de față. Eu îmi doresc ca ele să fie finalizate, așa cum avem în prevederile contractelor, în anul 2028”, explica la începutul lunii august, directorul CNAIR, Cristian Pistol.
Pe de altă parte, Ionuț Ciurea, președintele Asociației Pro Infrastructura, susține că acest termen nu va putea fi atins.
Pe lotul 4, lucrările care include tunelul (de 1,35 km) cu deja celebrele galerii gemene, Daniela și Alina, sunt avansate și vor fi gata cel târziu în 2027, conform termenului contractual. Ar putea fi gata chiar mai repede, în toamna anului viitor, estimează asociația Pro Infrastructură.
”Pe cele mai lungi și mai scumpe secțiuni, 2 și 3, lucrările sunt însă în prezent la sub 7% . Dificultățile tehnice dublate de problemele birocratice fac ca termenele fixate pentru deschidere - 2028, să fie imposibil de atins”, spunea Ionuț Ciurea pentru Europa Liberă.
Chiar și într-un scenariu relativ optimist, autostrada tot nu va deveni circulabilă în întregime mai repede de 2030, adaugă Ciurea.
„Pe de o parte, este vorba despre mobilizarea care lasă foarte mult de dorit, în al doilea rând este partea de birocrație care este rezolvată mult mai facil de către firmele care au experiență în România”, spune el.
Stadiul lotului 2 este sub așteptări, spune Ionuț Ciurea. Președintele Pro Infrastructură speră, însă, că, în momentul în care va începe săparea efectivă a tunelurilor, lucrurile se vor mișca mai alert – dar chiar și așa, nici 2028, nici 2029 nu sunt termene realiste de finalizare, afirmă el.
Sursa foto: Curtea de Conturi Europeană
Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).
Dacă ți-a plăcut, distribuie articolul și prietenilor tăi
Tag-uri: cand se deschide sibiu nadlac , raport al curtii de conturi eu , autostrada sibiu nadlacce spun
Vizualizari: 1630
Ultimele comentarii
Acum 16 minute
Barosanu
Acum 19 minute
Unulaltul
Acum 22 minute
Barosanu
Acum 24 minute
Sandokan
Acum 28 minute
Avecavec