„Nu acestea sunt mesajele sănătoase pentru un copil în formare”. Virgil Ianțu despre clipul viral de la un banchet de clasa a VIII-a din Poiana Sibiului, postat de Alexandra Cotruș

Un videoclip filmat la un banchet de clasa a VIII-a, în Poiana Sibiului și publicat pe rețelele sociale a generat reacții în mediul online, după ce imaginile au fost distribuite și comentate. Una dintre reacțiile virale prin care se trage un semnal de alarmă îndreptat către părinți aparține prezentatorului TV Virgil Ianțu.

Filmulețul, postat pe Instagram chiar de Alexandra Cotruș, artista care a cântat la banchet, o arată pe ea în mijlocul copiilor aflați la final de gimnaziu, cântând o melodie a căror versuri fac referire la accesorii de lux și la balerine cu forme care dansează.

Vezi această postare pe Instagram

O postare distribuită de Alexandra Cotruș (@cotrus_alexandra)

Sursa video: Instagram: Alexandra Cotruș

„Gentuța de la Chanel / Are cel mai scump preț pe el (Bagă, Bagă, Bagă, Bagă) X2. Forme Made in Africa / Fac tot ca să fie a mea (Bagă, Bagă, Bagă, Bagă) X2. / Ballerina Cappucinna / Se mișcă ca-n Argentina / Mamă cum e Amandina / Și cu forme, și cu forme ca Latina”, sunt versurile pe care le cântă cu foc copiii de la banchet.

Printre cei care au reacționat la imagini este și prezentatorul Virgil Ianțu. Postarea sa a devenit virală stârnind o adevărată dispută între utilizatorii de online.

El a descris imaginile ca fiind surprinse la un eveniment dedicat unor elevi de gimnaziu, unor copii și nu unor adolescenți sau tineri și a atras atenția asupra contextului în care aceștia apar cântând și dansând în jurul unei artiste.

„Copiii noștri nu mai sunt copii și noi privim o filmare ca asta, unii cu zâmbetul pe buze, alții cu o lacrimi în ochi.

Filmarea în cauză e facuta la un banchet de clasa a VIII-a. COPII. Nu adolescenți rebeli, nu tineri „cu experiență”, ci copii. În jurul unei cântărețe, cântând cu foc o manea cu un conținut care nu lasă loc de interpretări: sexualitate explicită, atitudini de adult, unduiri de solduri la fete de nici 12 ani unele din ele, gesturi copiate fără filtru. Și, inevitabil, apare întrebarea: unde sunt părinții?”, a scris Ianțu.

El a subliniat că, din punctul său de vedere, discuția nu este despre un gen muzical, ci despre „context, moment și vârstă” și despre modul în care copiii sunt expuși unor mesaje considerate nepotrivite pentru nivelul lor de dezvoltare.

„Pentru că nu e doar despre o melodie, nu e despre un gen muzical. Și nici despre teribilismul vârstei sau libertate și distracție. Este despre context, despre moment, despre VÂRSTĂ.. Este despre cum alegem, ca adulți, să ne lăsăm copiii să sară etape, sau, mai grav, despre cum îi împingem noi să o facă.

Ne place să spunem că „așa e generația”,  dar generația nu apare din neant, ea este crescută, educată, modelată. Dacă la 14-15 ani copilul cântă despre lucruri pe care ar trebui abia să le descopere, atunci cineva i-a spus, direct sau indirect, că e în regulă si poate că exact acolo e problema reală: NORMALIZAREA”, a mai scris aceste.

Postarea lui a devenit rapid virală și a fost preluată de mai multe publicații la nivel național, alimentând dezbaterea despre rolul părinților și limitele în cadrul unor astfel de evenimente.

Cine este artista

Alexandra Cotruș este o tânără cântăreață cunoscută în mediul online și în zona muzicii de petrecere. Aceasta este activă pe rețelele sociale și participă frecvent la evenimente private.

Popularitatea sa a crescut în special pe platformele online, unde videoclipurile cu prestațiile sale sunt distribuite și urmărite de un public larg.

Postarea ei cu banchetul de la Poiana Sibiului a stârnit reacții diverse pe rețelele sociale, unde utilizatorii au comentat atât imaginile de la banchet, cât și mesajul transmis de Virgil Ianțu.

Mesajul integral transmis de prezentator

Mai jos puteți citi, integral, mesajul scris de Virgil Ianțu.

„Copiii noștri nu mai sunt copii și noi privim o filmare ca asta, unii cu zâmbetul pe buze, alții cu o lacrimi în ochi.

Filmarea în cauză e facuta la un banchet de clasa a VIII-a. COPII. Nu adolescenți rebeli, nu tineri „cu experiență”, ci copii. În jurul unei cântărețe, cântând cu foc o manea cu un conținut care nu lasă loc de interpretări: sexualitate explicită, atitudini de adult, unduiri de solduri la fete de nici 12 ani unele din ele, gesturi copiate fără filtru. Și, inevitabil, apare întrebarea: unde sunt părinții?

Pentru că nu e doar despre o melodie, nu e despre un gen muzical. Și nici despre teribilismul vârstei sau libertate și distracție. Este despre context, despre moment, despre VÂRSTĂ.. Este despre cum alegem, ca adulți, să ne lăsăm copiii să sară etape, sau, mai grav, despre cum îi împingem noi să o facă.

Ne place să spunem că „așa e generația”,  dar generația nu apare din neant, ea este crescută, educată, modelată. Dacă la 14-15 ani copilul cântă despre lucruri pe care ar trebui abia să le descopere, atunci cineva i-a spus, direct sau indirect, că e în regulă si poate că exact acolo e problema reală: NORMALIZAREA.

Normalizăm orice, doar ca să nu fim „demodați”, normalizăm pentru că ne e mai ușor să fim prieteni cu copiii noștri decât părinți. Normalizăm pentru că ne temem să punem limite, acele limite care, paradoxal, oferă siguranță. Doar ca, din păcate, EXISTĂ UN PREȚ.

Fetele acelea, care astăzi cântă și dansează fără să înțeleagă pe deplin ce exprimă, vor crește și lumea nu va mai fi la fel de indulgentă, lumea nu va spune „e doar o joacă”, vor considera asta NORMALITATEA și DISTRACȚIA, va fi firescul lor când va veni vorba de limbaj, de gesturi, de VALORI, de VISELE pe care si le vor face. Iar băieții de lângă ele învață, fără să-și dea seama, CUM SĂ PRIVEASCĂ O FEMEIE. Nu din cărți, nu din filme, nu din modele sănătoase, ci dintr-o scenă de banchet.

Asta e, de fapt, miza: CE MODEL OFERIM.

Și nu-mi spuneți, vă rog, automatismul că toată lumea ascultă manele la petreceri. NU, nu toată lumea o face și NU, nu cu părinții de mână, NU la 12 ani, NU acestea sunt mesajele sanatoase pentru un copil în formare. Pentru că acolo e mai mult, părinții sunt lângă, validează, aprobă, zâmbesc fericiți uitându-se la ei cum se distrează.

Nu putem controla tot ce văd copiii noștri, internetul e acolo, tentațiile sunt peste tot, dar putem controla ce validăm. Putem spune: „NU AICI, NU ACUM!”.

Chiar nu mai putem păstra acel spațiu spațiu în care copilăria să existe? 

Pentru că, dacă o pierd prea devreme, ei nu o mai recuperează niciodată și atunci, poate că întrebarea nu e „cum am ajuns aici?”, ci mai degrabă, când am încetat să mai fim adulții din cameră?”, a scris acesta pe pagina sa de facebook.