Un centru de 15 milioane de euro pentru viitorul patrimoniului, inaugurat în șoaptă la Avrig: presa nu a fost invitată. „Va fi ceva unic în sud-estul Europei”

Ministerul Culturii, prin Institutul Național al Patrimoniului (INP), a inaugurat în această săptămână, la Avrig, ceea ce este promis a fi un centru unic în sud-estul Europei: patru centre-pilot esențiale pentru protejarea clădirilor istorice. Deși investiția este una importantă pentru patrimoniul imobil, valoarea proiectului fiind de aproximativ 15 milioane de euro, autoritățile au considerat să organizeze evenimentul fără presă, doar cu o tăiere de panglică.

Prin investiția de la Avrig, pentru prima dată în România este introdus conceptul de „economie circulară” în domeniul restaurării clădirilor istorice, acest lucru însemnând reutilizarea materialelor de construcții. Aici vor fi formați specialiști în eficientizarea energetică a clădirilor cu valoare arhitecturală și istorică. În același timp, un pionierat în România este crearea unui centru de consultanță pe partea de proiectare și de abordare a intervențiilor pe monumente istorice. Cu alte cuvinte, județul Sibiul va da ora exactă în domeniul protejării și valorificării patrimoniului imobil în România, după modelul unor centre asemănătoare din Belgia, Italia sau Germania.

Despre un astfel de centru se discută de mai mulți ani, iar din 2024 a devenit clar că locația acestuia va fi în județul Sibiu.

Postări pe Facebook, dedicate „diligențelor” a opt miniștri

Însuși ministrul Culturii, șefi ai INP, ai județului, ai orașului Avrig și ai Rețelei Naționale a Muzeelor au fost prezenți la inaugurarea celor patru centre-pilot, inclusiv un laborator de testare, pentru a tăia panglica. A lipsit însă presa, care a fost informată despre alaiul oficial care a vizitat Avrigul prin postările de pe Facebook. Postări în care au fost aduse laude „diligențelor” depuse de patru miniștri ai Culturii și patru ai Fondurilor Europene.

Abia la finalul comunicatul postat de INP a fost amintit cel care a conceput și a inițiat demersurile necesare pentru înființarea acestor centre – Ștefan Bâlici, fostul manager INP, în prezent director al Ordinului Arhitecților din România (OAR).

Cele patru centre create vor oferi o „viziune modernă și coerente” asupra restaurărilor, mentenanței și punerii în valoare a monumentelor istorice, precizează INP.

Este vorba despre un laborator pentru analiză experimentală a materialelor și soluțiilor tehnice noi (inclusiv de digitalizare) pentru creșterea eficienței energetice a clădirilor istorice; amenajarea a două centre-pilot – unul pentru colectarea și reutilizarea materialelor de construcții provenite din intervențiile pe clădiri istorice și din desființarea legală a acestora și altul pentru întreținerea patrimoniului cultural imobil, oferind servicii de inspecție și întreținere pentru monumentele istorice. Cel de-al patrulea centru este unul de formare în domeniul restaurării monumentelor istorice, pentru educarea specialiștilor în tehnicile de restaurare și eficiență energetică.

„Reformă nu înseamnă listă de cumpărături”

L-am rugat pe Ștefan Bâlici să ne explice cum a apărut ideea dezvoltării acestor centre:

„Lucrând în domeniul patrimoniului și cunoscându-l foarte bine în toate componentele lui, știam care sunt lipsurile, mai ales în perspectiva în care deja se anunțau schimbări importante în modul de abordare în general a clădirilor existente, dar și a celor care sunt protejate ca patrimoniu cultural în sensul creșterii eficienței energetice, de exemplu. În perspectiva acestor direcții de politică europeană absolut clare, cunoscute și coerente, era important să putem să ne adaptăm și să creăm capacitățile care ne lipsesc în România.

PNRR a fost o oportunitate fantastică, pentru că programul a fost anunțat ca un program de reformă a statului. Reformă nu înseamnă listă de cumpărături – ne mai luăm niște aparate sau mai restaurăm niște clădiri. Acestea sunt lucruri care oricum trebuie făcute, dar reforma trebuie să aducă schimbările necesare pentru ca sistemul să poată funcționa în noile condiții. Și atunci am propus Ministerului Dezvoltării, care gestiona componenta referitoare la eficiența energetică a clădirilor și transformarea fondului construit, să introduc aceste investiții, patru investiții care să referă la patrimoniu. Nu cred că s-a menționat, dar datorită Ministerului Dezvoltării avem aceste centre, care sigur că sunt implementate prin INP”, ne-a răspuns președintele OAR.

Întrebat dacă inițial era avut în vedere județul Sibiu ca locație, Ștefan Bâlici a spus că acesta nu era un aspect esențial la început. „Nu știam unde vor fi aceste centre. Noi am propus întâi să fie cuprinse în programul de investiții din PNRR, urmând să identificăm și locurile. Am avut discuții cu Universitatea Tehnică de Construcții din București, de exemplu, pentru laborator, cu alte cu primării pentru alte centre (…)”, a precizat acesta.

Președintele OAR România a mai precizat că „datorită implicării Muzeului Astra, care până la urmă a intermediat proiectul”, a fost găsit amplasamentul de la Avrig: „S-a decis astfel să se facă toate centrele acolo, pentru că erau condiții bune”.

Prima prioritate: formarea a 200 de specialiști

Contactată de Turnul Sfatului, directoarea INP, Oana Zaharia, a precizat că inaugurarea a avut loc după ce a fost finalizată etapa de amenajare a spațiilor și dotare cu echipamentele importante. Activitatea propriu-zisă urmează să înceapă în scurt timp, cu componenta de formare. Zaharia a punctat că pe 4 mai 2026 vor începe cursurile, care au ca țintă pregătirea a 200 de profesioniști până la sfârșitul lunii iunie.

„Acești specialiști vor fi instruiți ca auditori pe eficiență energetică pentru clădiri cu valoare istorică și arhitecturală (…) Cursurile sunt extrem de tehnice, fiind adresate exclusiv persoanelor cu studii în domeniu, precum arhitecți sau ingineri. Înscrierile se realizează prin intermediul unei platforme dedicate, sub o schemă de ajutor de stat, fiind eligibile asociațiile, PFA-urile și companiile. Printre lectori se numără experți recunoscuți, inclusiv specialiști din Sibiu”, a declarat directoarea INP.

Deși există un blocaj actual la nivelul angajărilor de personal, precum laboranți sau experți, șefa INP a menționat că au fost identificate soluții prin colaborări externe, cum ar fi un parteneriat cu Muzeul ASTRA pentru partea de laborator și discuții pentru testarea materialelor textile.

„Să avem cât mai puține cazuri de monumente care ajung în stare critică pentru că n-au fost întreținute”

Celelalte trei componente sunt explicate de președintele OAR România:

„Laboratorul de testare: noi acuma lucrăm pe baza unor date care provin din normative de construcții gândite pentru construcții noi și pentru materialele pe care le folosim azi. Or, clădirile istorice au alte caracteristici, alt comportament energetic și ele nu sunt similare sau în orice caz nu sunt identice dintr-un spațiu cultural într-altul, dintr-o țară într-alta. Deci, cu alte cuvinte, nu putem lua de gata nici normativele românești existente, nici ceea ce se folosește în alte țări. Trebuie această cercetare directă pe materiale și alcătuiri constructive și asta nu se întâmplă nicăieri în România acum.

Apoi vine ideea de economie circulară – principiul unei economii care nu mai exploatează tot timpul resurse noi, ci refolosește ceea ce există deja. Or, patrimoniul, prin definiție, se referă la reutilizare, numai că nu-i chiar atât de simplu. De exemplu, când restaurezi o clădire, ai nevoie de materiale pentru înlocuiri, pentru transformări materiale care să fie cât mai apropiate cu cele originale. De unde iei lemn vechi? De unde iei cărămidă istorică? De unde iei elemente de feronerie? Or, în multe țări deja există sisteme de colectare și repunere în circuit a acestor materiale și elemente constructive, dar în România nu există. În orice caz, nu pentru patrimoniu, nu pentru clădiri istorice.

Și a patra componentă ține de prevenție, pentru că protejarea patrimoniului nu trebuie să se manifeste doar în operațiuni de restaurare. Acestea sunt cazuri limită. Prin definiție, restaurarea trebuie să fie o operațiune excepțională pentru că, de fapt, noi ar trebui să ne bazăm pe întreținere, astfel încât clădirile să rămână la parametri și funcționali, și estetici, și culturali optimi, fără să necesite intervenții mari și care sunt și dăunătoare uneori. În România lipsește complet și cultura asta a întreținerii patrimoniului arhitectural, și infrastructura. Această componentă înseamnă un centru de intervenție pentru lucrări de întreținere și reparații curente, care ar trebui să aibă toată infrastructura mobilă necesară încât echipe de specialiști să se poată deplasa oriunde sunt solicitate pentru a realiza lucrări de întreținere periodică pe baza unei monitorizări, a unor programe de întreținere și urmărire a comportării în timp etc., astfel încât să avem cât mai puține cazuri de monumente care ajung în stare critică pentru că n-au fost întreținute”.

„Un concept unic în regiune”

Proiectul de la Avrig se distinge prin complexitatea sa, spune Oana Zaharia, declarând că acesta este unic în sud-estul Europei.

„Este o investiție extraordinară, sunt sigură că va fi ceva unic, până la urmă, în sud-estul Europei din punctul de vedere al complexității. Adică mai sunt laboratoare, mai sunt și în România, dar cuplate la un loc – centrul de formare, laboratorul, centrul de colectare și centrul de intervenții – nu sunt; chiar ce am văzut noi pe parcursul derulării proiectului până acum, am fost la centre din Italia, din Belgia și nu erau toate aceste activități într-un singur centru”, ne-a explicat Oana Zaharia.

Potrivit ei, din cauza blocajelor guvernamentale și fiscale, proiectul a fost, la un moment dat, chiar pe punctul de a fi abandonat. S-a întâmplat mai ales în perioada în care aveau loc corecțiile financiare din PNRR.

„Colegii și eu am avut numeroase momente în care am crezut că o să renunțăm pentru că ni s-a propus și chestiunea aceasta la un moment dat, atunci când s-a tot renunțat la proiecte din PNRR. Ni se spunea că mai bine renunțați decât să întârziați. Au fost momente tensionate și foarte greu de depășit, dar am finalizat această etapă foarte grea. Totodată, consider că acum este începutul și de acum încolo o să putem să avem un impact în restaurare, în mentenanță, în monitorizare și așa mai departe. Eu privesc cu încredere spre partea care a început acum și care e cea mai frumoasă, cea mai interesantă și cu perspectivă de a produce efecte directe și indirecte în domeniul patrimoniului”, ne-a mai spus directoarea INP, întrebată despre importanța celor patru centre de la Avrig.

Investiția a fost realizată în cadrul componentei „Valul Renovării” din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

Citiți și: