Cum se construiește un spital în România? Răspund sibienii de la Con-A: pe banii constructorilor. Cel mai nou spital ridicat de ei a început să fie plătit după cinci luni

Finanțat cu 770 de milioane de lei prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), noul spital inaugurat ieri la Târgu-Mureș nu ar fi fost gata la termen fără ca grupul Con-A să avanseze milioane de euro din resurse proprii, în condițiile în care statul nu a efectuat nicio plată în primele luni de construcție, arată reprezentanții companiei. Care mai indică o problemă majoră în proiectele publice: birocrația.

Ordinul de începere a lucrărilor a fost emis pe 8 aprilie 2025, după luni de tergiversări pentru obținerea avizelor, deblocate abia după ce Instituția Prefectului Mureș a adus instituțiile responsabile la aceeași masă. Din acel moment, CON-A a investit masiv din fonduri proprii, achitând avansuri către furnizori internaționali pentru echipamente medicale grele. La 31 august 2025, structura a ajuns la etajul al treilea fără ca statul să fi transferat un leu. Primele fonduri au fost deblocate abia în septembrie 2025.

Directorul general Sorin Cristea a explicat la inaugurarea de ieri și importanța faptului că în grupul de firme Con-A lucrează aproximativ 1.000 de oameni. „În spatele lor sunt familii, salarii, fabrici, furnizori, investiții și responsabilități pe care nu le poți pune pe pauză când se clarifică o hârtie. Dacă proiectul s-ar fi blocat atunci și finanțarea s-ar fi oprit, cu milioanele de euro consumate și antrenate, grupul de firme pe care îl conduc ar fi intrat într-un blocaj financiar major. Mi-am asumat atunci un risc foarte mare. pentru companie, pentru grup şi pentru oameni”, a spus Cristea, citat de Agerpres.

Un stat imprevizibil

Însă, mai toxică decât lipsa lichidităţilor, afirmă Cristea, a fost impredictibilitatea totală generată de aparatul de stat, iar întrebările care măcinau conducerea companiei nu erau tehnice, ci birocratice. „Va rămâne sau nu acest proiect în PNRR? Va fi tăiată finanţarea de la centru? Cine va deconta milioanele deja investite în structură?”.

Contractual şi juridic, constructorul avea acoperire deplină să oprească utilajele, să stingă lumina pe şantier şi să aştepte ca politicul să îşi achite obligaţiile, aşa cum s-a întâmplat şi în alte proiecte mari finanţate prin PNRR. Sorin Cristea crede că aceasta ar fi fost decizia sigură pentru business, însă oprirea lucrărilor ar fi însemnat ratarea iremediabilă a termenelor strânse din PNRR, pierderea definitivă a fondurilor europene şi anularea şansei la viaţă pentru mii de pacienţi cardiaci din întreaga ţară.

Comparația „tabel Excel” la stat versus șantier la privați

Pe lângă blocajele financiare de la Bucureşti, a arătat Sorin Cristea, realitatea din teren a lovit şi prin „metehnele” subcontractorilor care excelează în simularea muncii. În primăvara acestui an, proiectul a intrat din nou în „cod roşu”: pe componentele critice de medicalizare şi instalaţii specifice spitaliceşti, execuţia fizică era blocată la un îngrijorător 20%.

Managementul companiei şi conducerea institutului au fost obligate să aplice măsuri „chirurgicale” de urgenţă: eliminarea partenerilor ineficienţi care „se urcau în căruţa care trebuia trasă la deal”.

Dat fiind timpul foarte scurt, s-a decis reorganizarea fluxurilor în regim de militărie şi injectarea instantă de echipe, resurse şi fonduri suplimentare în şantier.

Cristea a arătat că s-a muncit într-un ritm nebunesc: 24 de ore din 24, sâmbăta şi duminica, prin praf, noroi, ger, zăpadă şi caniculă. În timp ce o singură foaie de hârtie oficială „putea zăcea săptămâni în şir, neatinsă, pe biroul unui funcţionar public”, pe schelele din Târgu Mureş timpul curgea necruţător.

S-a demonstrat astfel un paradox dureros, afirmă constructorul: în România, completarea unui tabel în Excel şi avizarea unei semnături par sarcini mai grele şi mai consumatoare de energie decât ridicarea fizică, de la fundaţie la acoperiş, a unui spital modern în 500 de zile.

Sorin Cristea a mai arătat că grupul de firme pe care le conduce este implicat în proiecte mari în România de aproape 30 de ani, iar managementul este obişnuit cu metehnele statului,  însă această experienţă pare a le fi depăşit pe toate. „Dar recunosc că de data asta am fost poate naiv. Am crezut că la acest proiect toţi cei implicaţi vor avea acelaşi interes comun. M-am înşelat. Au fost însă şi mulţi oameni de bună credinţă care au înţeles importanţa obiectivului şi şi-au prioritizat munca pentru atingerea acestei ţinte şi a acestui jalon. Lor le mulţumesc. Dar au existat şi oameni care n-au înţeles şi de prea multe ori senzaţia a fost că, în loc să fim ajutaţi şi să susţinem acest proiect important, trebuia să consumăm energia ca să putem pur şi simplu să mergem înainte”, a conchis Cristea.

Un „rechizitoriu adus sistemului administrativ”

Noul Centru Cardiovascular a fost finalizat într-un ritm aproape ireal pentru infrastructura autohtonă: în 8 aprilie 2025 se emite ordinul de începere a lucrărilor, iar pe atunci terenul era complet gol. În august 2026, clădirea este predată la cheie, complet funcţională şi utilată.

În mai puţin de 17 luni, constructorul a ridicat un gigant medical, implementând soluţii tehnologice inovatoare şi un know-how dezvoltat intern, completat de integrarea structurilor din fabricile proprii ale grupului.

Discursul rostit la inaugurare de către inginerul Sorin Cristea, care a fost aplaudat la scenă deschisă de către toţi participanţii, „rămâne probabil cel mai sincer şi tulburător rechizitoriu adus sistemului administrativ, dar şi o dovadă de asumare totală a profesiei de constructor”, notează jurnaliștii de la Agerpres.

Şeful Clinicii de Chirurgie Cardiovasculară din Institutul de Urgenţă pentru Boli Cardiovasculare şi Transplant (IUBCvT) Târgu Mureş, doctorul Horaţiu Suciu, a spus că deşi practică chirurgia cardiovasculară de peste 30 de ani, inaugurarea noii clădiri „este cea mai importantă zi a carierei mele”. Una precedată de două miracole, primul fiind cel prin care în urmă cu 50 de ani s-au pus bazele chrirgiei cardiovasculare moderne românești la Târgu-Mureș.

„Al doilea miracol este faptul că acest spital a fost ridicat în mai puţin de 18 luni, printr-un ritm intens, cu mult sacrificiu şi multă transpiraţie. Am avut şansa unui constructor de excepţie care, pe lângă o mobilizare exemplară, a mai avut ceva ce foarte puţini antreprenori au astăzi în România: suflet. Dacă nu puneau suflet, acest spital nu era gata”, a spus dr. Horaţiu Suciu, citat de Agerpres.

Citește și Con-A a construit noul Centru Chirurgical Cardiovascular, finanțat prin PNRR la Târgu-Mureș, în 500 de zile. „S-a lucrat în soare, ploaie, ger și zăpadă, uneori 24 de ore din 24”