Investitorii elvețieni s-au reunit, în premieră, la Sibiu. „Politica e o mare problemă. De fiecare dată când plec în Elveția, mă pregătesc să le povestesc același lucru”

În dimineața în care o parte dintre miniștri părăseau Guvernul, anunțând o nouă rundă de instabilitate politică, șefii mai multor companii cu capital elvețian din România s-au reunit la Sibiu pentru a discuta despre reindustrializarea țării. Evident, instabilitatea politică a fost una dintre temele pe care le-au atins oamenii de afaceri, arătând că aceasta este „cea mai periculoasă pentru firmele care se gândesc să vină să investească aici”.

Camera de Comerț Elveția-România (CCE-R) a organizat, joi dimineața, o conferință de dedicată viitorului industrial, pe tema „Reindustrializarea Europei: De ce România contează pentru producătorii elvețieni”. „Suntem prima oară aici, la Sibiu, cu membrii Camerei de comerț Elveția-România. Suntem 200 de membri din toate industriile – companii românești cu capital elvețian, companii românești care au clienți în Elveția, companii românești care au clienți elvețieni și companii românești care încearcă să facă business cu elvețienii”, a explicat președinta CCE-R, Adriana Cioca.

Ea a precizat, la început, că întrunirea are scopul de a vorbi despre transformarea României dintr-o piață „low-cost” într-un hub tehnologic și de producție inteligentă.

România, dincolo de eticheta „low-cost”

Cioca a punctat faptul că Europa trece printr-un „proces de redesenare”, cu referire la fluxurile comerciale, la lanțurile de aprovizionare, în timp ce companiile „caută stabilitate, proximitate și eficiență”. Potrivit ei, România nu mai trebuie privită doar prin prisma „costurilor scăzute”.

„România are o oportunitate reală. Nu mai vorbim despre costuri competitive, vorbim despre un ansamblu de factori: poziție strategică, acces la piața europeană, tradiție industrială și, foarte important, capital valoros. Cea mai mare provocare nu este lipsa de oportunități, ci capacitatea de a le transforma în rezultate. Iar aici intră în joc predictibilitatea, infrastructura și viteza de execuție. Pentru că în final investitorii nu aleg doar țări, aleg ecosisteme în care pot construi pe termen lung”, a subliniat Adriana Cioca în mesajul său.

Sibiul și capitalul elvețian

Alegerea Sibiului pentru o conferință dedicată industriei a fost explicată prin faptul că orașul este „un model de succes în atragerea investițiilor”. Prezent la eveniment, viceprimarul Helmut Lerner le-a spus oamenilor de afaceri că orașul este „o locație smart” pentru business și le-a oferit cinci argumente, legate de „maturitatea economică”, „infrastructura modernizată”, „conectivitatea rutieră și aeriană”, „calitatea vieții” și „capacitatea de a genera forță de muncă calificată”.

Lerner a insistat pe faptul că Sibiul se remarcă prin faptul că este pionier în învățământul dual, declarând că în ultimii doi ani „am livrat dotări în valoare de 9 milioane de euro, inclusiv echipamente pentru liceele tehnice”.

La conferință au vorbit patru manageri de companii din diverse domenii: energie, producție tehnică, digitalizare și mediu. Este vorba despre Florin Frunză, CEO MET Romania Energy; Tudor Avram, manager general CEDES Romania; Mike Greub, director Katadyn Production Romania și Alin Șchiopu, CEO Hofstetter Environmental Switzerland.

Mix de energie / Meseriași / Reglementările de mediu, ca oportunitate

Independența și securitatea energetică a României a fost una din temele discutate. Florin Frunză a evidențiat „mixul energetic solid” al României ca fiind un avantaj în regiune. „România se bazează pe fapte și pe cifre. Avem unul dintre cele mai solide mixuri de producere a energiei: de la energie hidro și nucleară, la flexibilitatea gazului și investiții masive în regenerabile”, a explicat Frunză. Acesta a adăugat că, în contextul geopolitic actual, securitatea energetică a devenit o chestiune „existențială” pentru companii.

Tudor Avram s-a referit la digitalizarea companiilor. Deși compania sa, cu sediul în Sibiu, a evoluat de la o simplă unitate de producție la o operațiune complexă cu 12 departamente (inclusiv cercetare și dezvoltare), acesta a avertizat că tehnologia singură nu este suficientă. „Din experiența noastră, nu tehnologia este problema principală, ci oamenii. Trebuie să te asiguri că ai oameni potriviți care să implementeze și ulterior să susțină aceste sisteme”, a explicat acesta.

În completare, Mike Greub a ținut să se refere la calitatea „meseriașilor” români, lăudându-i, dar totodată atrăgând atenția asupra nevoii de a continua școlarizarea noilor generații. „Eu am venit în 1998 în România, când erau încă multe firme de stat, cu meseriași fantastici. Între timp, s-a pierdut din generația aceea și a venit generația tânără. Școala duală e cea mai importantă în prezent, când tinerii învață efectiv o meserie. Altfel, în lipsa acesteia, va fi greu”, a punctat omul de afaceri elvețian, vorbind în limba română.

La rândul său, Alin Șchiopu a ținut să demonteze percepțiile conform cărora „reglementările de mediu ar fi o piedică în calea industriei”. El a arătat că România a făcut progrese remarcabile în infrastructura de mediu, depășind în anumite aspecte țări vecine precum Ungaria sau Serbia.

„Cerințele de mediu vin ca o oportunitate, nu ca o barieră. Ne obligă să inovăm și să producem echipamente noi care îmbunătățesc calitatea vieții”, a punctat Șchiopu. El a precizat că 90% din producția firmei sale din România merge către export, fiind vorba despre soluții de gestionare a gazelor de depozit și a biogazului, stații de tratare, soluții de cogenerare etc.

Artă și industrie: „Să nu creăm roboței mai tâmpiți decât noi”

O notă inedită a conferinței a fost prezența lui Florin Viorel, președintele Uniunii Artiștilor Plastici din Sibiu, care a fot invitat de organizatori să vorbească despre rolul artei în succesul industrial. În sală au fost aduse și câteva lucrări de-ale acestuia

„Noi vă oferim carcasa. Nu ați putea vinde componentele dacă nu ați avea aportul unui artist sau al unui designer. Fără artiști cred că industria ar rămâne locală (…) Artistul nu este doar pictor, sculptor, este și designer. Mediul în care suntem astăzi aici este un mediu calm, propice. Toată lumea a fost centrată pe domniile voastre, dar dacă era un perete roz în spate, nu cred că vă mai observa nimeni. Este tot aportul unui artist care a făcut designul interior. Cred că, până la urmă, colaborarea între industrie, mediul de afaceri și artă este binevenită în continuare”, a spus Viorel.

La final acesta a făcut apel la investitori să aibă în vedere la modul serios partea de educație:

„Eu sunt și profesor și să știți că ne confundăm cu o problemă. Apar primele generații la care le scade capacitatea vizavi de părinți. Investiți în partea motrică, investiți în învățământ, fiindcă o să aveți nevoie. Altfel o să aveți niște roboței puțin mai tâmpiți decât noi. Scuzați exprimarea, dar cam la asta ne raportăm acum. Adică e foarte ușor să faci scroll, e foarte ușor să creezi conținut și să-l reproduci sau să-l citești și să nu mai asimilezi nimic”.

DOSAR: „INVESTIȚIILE ELVEȚIENE ÎN SIBIU”

La final, am întrebat-o pe președinta Camerei de Comerț Elveția-România (CCE-R), Adriana Cioca, date despre investițiile elvețiene în Sibiu:

Câți investitori elvețieni sunt în prezent în Sibiu?

Nu există o statistică publică exactă la nivel de oraș, însă estimările noastre arată că în județul Sibiu activează câteva zeci de companii cu capital elvețian sau cu legături elvețiene. La nivel național, Elveția se situează constant în top 8 investitori în România, iar Sibiu este unul dintre polii industriali unde această prezență este vizibilă.

În ce domenii activează companiile?

Majoritatea companiilor elvețiene din Sibiu sunt concentrate în:

• producție industrială (componente, echipamente, senzori)
• automotive și inginerie
• echipamente tehnice și tehnologii industriale
• construcții și materiale
• mai nou, servicii suport și activități cu valoare adăugată mai mare (R&D, procurement, IT). Exemplu: Cedes, Polycontact, Optima Group, Schwarz Technology, 2DBarcode Solutions, ODU etc

Care este cifra de afaceri anuală a companiilor elvețiene din Sibiu?

Nu există o agregare oficială publică doar pentru Sibiu, însă, raportat la dimensiunea investițiilor și la tipul industriilor prezente, vorbim de sute de milioane de euro anual cumulat. La nivel național, companiile cu capital elvețian generează miliarde de euro cifră de afaceri, iar Sibiu contribuie semnificativ la acest total, prin componenta industrială.

Există un specific al zonei Sibiu care atrage investitorii elvețieni?

Da, foarte clar. Sibiul are câteva avantaje cheie:

• tradiție industrială și cultură a calității foarte compatibilă cu standardele elvețiene
• forță de muncă bine pregătită, inclusiv tehnic
• poziționare strategică în centrul țării, cu acces bun logistic
• ecosistem stabil, predictibil și prietenos pentru investiții
• comunitate internațională deja formată, care creează un efect de „încredere”

Pentru investitorii elvețieni, care sunt orientați pe calitate și pe termen lung, aceste elemente sunt esențiale.

În ce domenii există în continuare potențial pentru atragerea de companii elvețiene?

Vedem un potențial foarte bun în:

• producție avansată și automatizare
• energie (eficiență energetică, regenerabile)
• IT & cybersecurity
• cercetare și dezvoltare
• dual education și proiecte legate de formarea profesională
• sănătate și tehnologii medicale

În general, investițiile viitoare vor merge tot mai mult spre zone cu valoare adăugată ridicată, nu doar producție, ci și know-how.