FOTO / VIDEO Ziua Drapelului Național, sărbătorită în Piața Mare din Sibiu. „Avem datoria sfântă să îl păstrăm curat pentru generațiile care vor veni”

Vineri dimineață, la ora 10, în Piața Mare din Sibiu, garda de onoare a arborat drapelul național pe catargul din fața primăriei. Afară erau deja peste 27 de grade, dar câteva zeci de sibieni și turiști s-au oprit să urmărească ceremonia.

Pregătirea ceremoniei a început cu o seară înainte. Joi, drapelul care urma să fie arborat vineri a fost dus în Catedrala Mitropolitană, unde a fost sfințit de un sobor de preoți, cu binecuvântarea Arhiepiscopului Sibiului și Mitropolit al Ardealului, Înaltpreasfințitul Laurențiu Streza.

Tot joi seară, în Piața Mare, garda a coborât drapelul care fluturase pe catarg timp de un an. Detașamentul de onoare și garda purtătoare a drapelului au fost alcătuite din studenți ai Academiei Forțelor Terestre (AFT) „Nicolae Bălcescu” din Sibiu.

„Stindardul cel mare al revoluției de la 1821”

Pentru militari, Drapelul Naţional reprezintă onoarea, tradiţia şi jurământul de credinţă făţă de ţară, iar pentru oameni este simbol al identității naționale române, al firii și destinului românesc.

Întreaga ceremonie a fost moderată de lt.col. Marius Ralea comandantul Comenduirii Garnizoanei Sibiu, iar cuvântul a fost luat de istoricul și muzeograful AFT, doctorul Cosmin Roman.

El a fost cel care a povestit pe scurt de unde vin cele trei culori și ce au însemnat ele de-a lungul timpului.

Albastru, galben și roșu au apărut pentru prima dată ca simbol al revoluției lui Tudor Vladimirescu din 1821, s-au impus ca simbol oficial al Țării Românești din 1834 și au devenit repede steagul sub care pașoptiștii din Țara Românească, Moldova și Transilvania au luptat pentru unitate și independență.

Tricolorul a fost pe câmpurile de luptă de la Plevna, Vidin și Smârdan, când armata română și-a consacrat prin luptă independența proclamată la 10 mai 1877. Și tot sub tricolor, în 1918, românii de la Chișinău, Cernăuți și Alba Iulia și-au exprimat dorința de unire.

Istoricul a readus în față și un citat al domnitorului Alexandru Ioan Cuza, din discursul rostit la 1 septembrie 1863, la înmânarea drapelelor noilor formațiuni militare: „Steagul e România, acest pământ binecuvântat al patriei, stropit cu sângele străbunilor noștri. El este familia, ogorul fiecăruia, casa în care s-au născut părinții noștri și unde se vor naște copiii voștri. Steagul e totodată trecutul, prezentul și viitorul țării, întreaga istorie a României.”

„Astăzi, drapelul național, transmis din generație în generație ca o dovadă a rezistenței românilor în fața urgiei vremurilor, este simbolul sub care trăim și avem datoria sfântă să îl păstrăm curat pentru generațiile care vor veni”, a încheiat doctorul Cosmin Roman.

Au fost prezente și oficialități locale

Drapelul a fost arborat într-o atmosferă emoționantă, în timp ce formația de muzică militară a intonat imnul României. Totul s-a încheiat cu parada Detașamentul de onoare și a gărzii purtătoare a drapelului.

Ceremonia a fost organizată de Instituția Prefectului Județului Sibiu, Consiliul Județean Sibiu și Primăria Municipiului Sibiu, în colaborare cu structurile militare din Garnizoana Sibiu și Mitropolia Ardealului. În acest context au fost prezenți la ceremonie, pe lângă militari și preoți și reprezentanți ai autorităților locale. Printre ei s-au numărat prefectul Mircea Crețu, vicepreședintele Consiliului Județean, Vlad Vasiu și viceprimarul Helmut Lerner.