Dumnezeu, invocat în reamenajarea parcului Sub Arini. Fostul președinte al arhitecților: „Solicit suspendarea lucrărilor”. Fodor: „Nu puteți spune ce este și ce nu este în regulă”

Voci gâtuite de emoție, sloganuri care invocă divinitatea și dialoguri rapide au ridicat tensiunea la finalul ședinței Consiliului local Sibiu. Mai multe voci din audiență au repus în discuție subiectul proiectului de reamenajare a parcului Sub Arini.

Aflat în faza de desemnare a companiilor care să întocmească documentația tehnică și să execute lucrările de reabilitare, proiectul de reabilitare a parcului Sub Arini se dovedește, în continuare, un subiect de dispută între o parte dintre sibieni și administrația locală.

La finele ședinței Consiliului local de joi a luat cuvântul Adrian-Marian Chirciu, un tânăr sibian care a lansat și o petiție on-line botezată „Salvați Parcul Sub Arini: Sibiul spune NU betoanelor!”. Petiția a strâns peste 1.800 de semnături până acum, iar în numele acestora Chirciu a venit să ceară aleșilor locali fie anularea integrală a intervențiilor în parc, fie ceea ce el a numit „alternativa zero”. Adică doar realizarea unor intervenții de îngrijire: mentenanță, curățenie și iluminat neinvaziv.

„Orașul nu este, pur și simplu, o planșetă prin care se rulează niște bani. Nu mai trebuie să fim pasivi și să ne implicăm activ în viața orașului nostru. În parcul Sub Arini sunt păsărele, aer curat și liniște. Parcul este o moștenire. El nu ar trebui să fie transformat și lăsat după rânduiala lui Dumnezeu, adică un loc natural. Proiectul parcului Sub Arini e dubios: s-a întins pe o perioadă foarte lungă, netransparent, multe informații au apărut mai mult în presă, cu schimbări continue de proiect și lista poate să continue. Poate dumneavoastră vi se pare un proces normal, dar dacă ați întreba 100 de sibieni, 101 v-ar spune că nu”, sunt printre mesajele transmise de tânăr consilierilor locali.

Lui i-a urmat la cuvânt arhitectul Gabriel Roșca, fostul președinte al filialei locale a Ordinului Arhitecților din România. „M-am alăturat inițiativei domnului Chirciu. Sunt în linia doi. De profesie sunt arhitect. Am analizat proiectul. Observ această lipsă de transparență”, și-a început Gabriel Roșca alocuțiunea.

În care a susținut că parcul Sub Arini trebuie păstrat ca o pădure urbană, fiind o prelungire în oraș a rezervației naturale Pădurea Dumbrava. „E o bucată de natură pe care foarte mulți sibieni o apreciază și ar trebui să o păstrăm. Există o competiție între orașe, Sibiul pierde. Amenajarea propusă se înscrie într-o tendință din ultimii ani, prin care să avem cât mai multe funcțiuni în parc. Avem trei săli de nunți acolo, avem terenuri de sport, stadion, festivaluri și acum continuăm aceeași direcție, să se mai adauge ceva”, a spus Gabriel Roșca.

El s-a arătat adeptul unor investiții în alte zone, pentru crearea unor noi parcuri, care să înglobeze eventual acele adăugiri propuse pentru Sub Arini.

Citește și Studiu parc Sub Arini: Arbori monumentali afectați, pârâul Trinkbach, degradat. „Sunt necesare intervenții urgente”. Fântâna arteziană avea peștișori aurii, „până când copii din cartier îi prindeau și îi mâncau”

„Parcul acesta nu l-a lăsat Dumnezeu”

Roșca a apreciat că proiectul de reabilitare al parcului include „intervenții grave”. Fapt care a determinat-o pe Astrid Fodor, primarul Sibiului, să-i ceară exemple concrete de „intervenții grave”.

Astrid Fodor: „Ca arhitect, arătați-ne ce este în neregulă? Fără să faceți referiri generale”.

Gabriel Roșca: „Aleile, iluminatul, WiFi-ul, băncile”

Astrid Fodor: „Sunt deranjante?”

Gabriel Roșca: „Da, sunt niște funcțiuni care se adaugă”

Extras din schimbul de replici în Consiliul local Sibiu

În schimbul de replici, Gabriel Roșca a insistat pe oprirea oricăror intervenții în parc. „Fondul problemei e că acest caracter natural trebuie păstrat. Ceea ce se adaugă prin această amenajare este prea mult. Solicit suspendarea lucrărilor”, a mai spus Roșca, reacțiile sale primind aplauze din sala în care se aflau și alți arhitecți.

Astrid Fodor a arătat că singurul element de dimensiuni mai mari care va apărea în parcul de aproape 22 de ha va fi un amfiteatru. „Va fi un amfiteatru de 39 de mp, unde copiii pot face ore, să se simtă bine în aer liber. Asta e singura construcție care e în plus”. Primarul Sibiului a mai arătat că proiectul nu prevede tăierea niciunui copac, ci plantarea altor 350. Și a amintit că, de fapt, Sub Ariniul este rezultatul unor intervenții umane planificate acum mulți ani. „Parcul acesta nu l-a lăsat Dumnezeu. Alții au lucrat la el. Într-adevăr este foarte apreciat”.

„Amfiteatru, iaz, fântână arteziană”, a mai replicat Gabriel Roșca. Moment în care în discuție a intervenit și consilierul local Sebastian Forir. „Ați studiat la facultate, bănuiesc. De ce sunteți împotriva acestui iaz?”, a întrebat Forir, fără să mai primească răspuns.

„Să spună cineva că transformăm parcul e greșit”

La finalul discuțiilor a luat cuvântul și Emanuel Lazăr, directorul general al Primăriei. Ecologist prin formare, Emanuel Lazăr este cel care administrează proiectul de reabilitare a parcului Sub Arini din partea administrației locale.

Cu vocea gâtuită, Emanuel Lazăr a arătat că reabilitarea propusă în Sub Arini are la bază studii ample, inclusiv dendrologice, care au rolul de a proteja caracterul seminatural. A respins sloganurile despre „betonarea parcului”. „Vor fi plantați 350 de arbori, 18.600 de plante și arbuști, iar 1,8 ha de teren va fi însămânțat cu floră spontană”, a enumerat el, amintind că la înființarea parcului Sub Arini au fost plantate specii exotice locului.

„Sala aceasta este de patru ori mai mare decât va ocupa amfiteatrul propus”, a vorbit Lazăr și despre acea nouă construcție. Care a apărut tot în urma cercetării dorințelor locuitorilor: până acum, un fel de amfiteatru pentru orele în aer liber ale copiilor a fost amenajat prin câteva băncuțe puse pe un taluz cu înclinație mare de lângă pavilionul din centrul parcului.

Intervențiile propuse în Sub Arini vor fi benefice copacilor, a mai susținut Lazăr. Și a dat exemplul actualului asfalt, care vara se încinge și afectează copacii aflați pe ambele părți. Asfaltul închis la culoare de pe alei urmează să fie înlocuit cu unul care să nu mai absoarbă și să radieze atât de multă căldură.

Fântâna arteziană din zona rozariului care va fi revitalizat urmează să fie reabilitată conform planurilor de la înființarea parcului. Iar în locul betoanelor din zona bustului lui Mihai Eminescu vor fi implementate soluții permeabile. „Se mai tot discută de un portal instagramabil. Este un element de 4.500 de lei, de mici dimensiuni, care poate fi eliminat sau adaptat. Legislația este respectată, mai ales cea referitoare la lipsa intervențiilor care să afecteze mediul. Să spună cineva că transformăm parcul este greșit”, a mai spus Emanuel Lazăr.

Mâine, vineri, 26 iunie, are loc o dezbatere despre acest proiect în parcul Sub Arini, discuție la care a confirmat prezența și Marius Jivan, arhitectul șef interimar al orașului. Detalii aici

Despre proiectul de reabilitare al parcului Sub Arini puteți în articolul de mai jos