Schimbarea la față a centrului istoric: sibienii par mai puțin convinși decât patronii de restaurante de terasele-seră propuse pentru centrul istoric. „Să facem un proiect-pilot”

Relativ puțini sibieni au participat joi seara, la stadionul municipal, la cea de-a doua dezbatere publică pe tema reorganizării centrului istoric al Sibiului. Dacă la întâlnirea de dimineață, cu reprezentanții din HoReCa, discuțiile s-au concentrat în mare parte pe detalii tehnice și de cost, în sesiunea de seară tonul a fost diferit: mai mulți participanți, inclusiv arhitecți, și-au exprimat rezerve față de terasele închise din sticlă propuse în studiu. Una din propunerile de luat în seamă a fost de implementare a unui proiect-pilot înainte de orice decizie.

Au fost puțini sibieni la dezbaterea care a început la ora 18:00 și care a fost deschisă de primarul Astrid Fodor. Dacă la discuțiile de dimineață, cu reprezentanții industriei HoReCa au participat peste 70 de persoane, la consultările de după-amiaza au început cu mai puțin de 30 de persoane în sală.

 Din partea consiliului local au participat Corina Bokor și Sebastian Forir (PSD) și Monica Dăncilă și Lucian Hunyadi (PNL). Hildegard Brandl, managerul firmei Unith2B din București — firma care a elaborat studiul supus consultării — a prezentat ideile principale ale viitorului regulament. Printre participanți s-au numărat mai mulți arhitecți, printre care Paul Mureșan, Gabriel Roșca, Michael Engel și Tudor Popa.

„Dacă ați acoperit fațadele, cum se vor mai vedea?”

Principala obiecție ridicată în sala de la stadion a vizat impactul teraselor închise din sticlă asupra fațadelor istorice. Unul din arhitecții prezenți s-a declarat deschis împotriva propunerii. „Pentru turistul străin — pentru că cei români vin să mănânce — dacă ați acoperit fațadele cu aceste structuri, cum va mai vedea fațadele cu valoare istorică?“. El a dat ca exemplu Casa Haller din Piața Mare, pe care a descris-o drept una dintre cele mai valoroase clădiri din piață. „Acum nu se vede decât poarta”, a arătat arhitectul care a apreciat că centrul turistic a căpătat o prea puternică latură gastronomică.

Hildegard Brandl a răspuns că orașele medievale europene cu centre istorice puternic gastronomice sunt o normă, nu o excepție, și că gastronomia contribuie la identitatea unui oraș. Referitor la obturarea fațadelor, ea a argumentat că piețele medievale „obturau tot parterul clădirilor” și că aceasta nu împiedică perceperea orașului în ansamblu.

Sticlă sau lemn?

O altă linie de critică a vizat alegerea materialelor. Asta în contextul în care studiul în discuție propune ca toate terasele permanente să fie amenajate din structuri de metal și sticlă, cu acoperișuri care se deschid și laterale glisante, iar pentru umbrire ar urma folosite pânze la interior.

O participantă a spus că sticla „a avut întotdeauna un aer modern” și nu se potrivește unui oraș medieval. Ea a propus structuri din lemn îmbinate cu vegetație, invocând ca model orașele nordice — Oslo și Stockholm. „Ar fi adus un ton în plus”, a spus ea.

Brandl a răspuns că nu caută să imite structuri vechi „doar de dragul de a le imita” și că lemnul rezistent la intemperii – laricele – vine din Ucraina și este greu de obținut.

Consiliera locală Corina Bokor (PSD) a intervenit și ea, susținând că Sibiul „are propria identitate și s-a dezvoltat cum a crezut de cuviință”, fără să fie nevoie de modele din alte orașe.

„Va fi imposibil să stai fără aer condiționat”

Arhitectul Tudor Popa a formulat mai multe critici punctuale. A apreciat propunerea pentru Piața Huet – „cu totul altceva, trebuie tratată total diferit” -, dar a semnalat că terasele-seră din Piața Mare ridică o problemă practică serioasă: efectul de seră. „Cât vor plăti comercianții pe aerul condiționat? Va fi imposibil să stai acolo fără aer condiționat“, a spus Popa.

El a adăugat că elementele de umbrire prevăzute în interior vor elimina în practică transparența cu care este argumentată propunerea. Referitor la marchizele de pe Bălcescu, le-a descris drept „bădărane față de umbreluțele existente, care sunt primitoare”. Corturile propuse pentru târguri, în special pentru Târgul de Crăciun, le-a considerat „total inestetice” și a prezis că „sigur nu vor funcționa”.

Brandl a confirmat că nu se pot obține simultan toate avantajele. „Nu le poți avea pe toate”.

Cerere de proiect-pilot

Atât arhitectul Gabriel Roșca, fost președint al OAR Sibiu – Vâlcea, cât și Tudor Popa au propus realizarea unui proiect-pilot înainte de generalizarea soluției. „Cu aceste sere aș propune un proiect-pilot, să vedem cum se comportă”, a spus Roșca, care a invitat echipa să prezinte studiul și în cadrul unei întâlniri cu arhitecții sibieni.

Urmează scrierea regulamentului

Unul dintre participanți a punctat că, în realitate, documentul supus consultării nu este încă un regulament propriu-zis. „Da, urmează partea scrisă, astfel încât ce ați văzut să se transforme într-un regulament cât mai ușor de înțeles”, a răspuns Brandl.

Paul Mureșan – care în prezent este arhitect șef al județului – a propus ca regulamentul să acopere nu doar zona istorică, ci întreg municipiul.

Primarul Fodor a respins această extindere. „E doar pe zona istorică, nu facem o ciorbă de potroace. Le luăm pas cu pas”. Astrid Fodor a precizat că, odată aprobată strategia, proiectele tehnice vor fi elaborate de Primăria Sibiu prin contractarea unui arhitect.

A reamintit că Primăria intenționează să facă investiții în zona centrului istoric, să coboare cablurile aeriene (folosite în prezent de terase) în subteran și să reamenajeze iluminatul public din zonă, printre altele.

Structurile propuse au primit deja, „de principiu“, acordul Direcției de Cultură, a spus primarul. Adoptarea teraselor- seră nu va fi obligatorie. Operatorii care preferă umbrele le pot folosi, „dar numai cele recomandate prin acest regulament”.

Regulamentul final va fi publicat pe site-ul primăriei, înainte de a fi supus dezbaterii consilierilor locali.

Detalii despre principalele concluzii ale studiului referitor la optimizarea centrului istoric al Sibiului puteți citi aici:

Astrid Fodor anunță schimbarea la față a centrului istoric al Sibiului, inclusiv a pavajului. Toate terasele permanente vor fi din sticlă, iar căsuțele de Crăciun – în corturi

Reorganizarea centrului Sibiului: copacii și plantele în jardiniere sunt soluția propusă pentru înverzirea zonei istorice. „Prezența vegetației reduce și temperatura”