Industria textila din Sibiu, in picaj

Altă dată piesă de rezistenţă în economia Sibiului, industria textilă merge pe un drum fără întoarcere către desfiinţare. Cel puţin, aşa văd lucrurile cei care încă se zbat să ţină pe linia de plutire fabrici de tradiţie ale judeţului. Cauzele declinului industriei textile din Sibiu sunt multe, dar, dincolo de criză, ies în relief sprijinul aproape inexistent al statului pentru producători şi concurenţa foarte puternică venită dinspre Asia. Foarte multă marfă ieftină, venită în special din China, dă foarte mari bătăi de cap producătorilor români, dar şi celor din Uniunea Europeană. Criza economică aşternută în ultimul an peste industria textilă sibiană nu a făcut altceva decât să accelereze extinderea unei răni deschisă cu mai mulţi ani în urmă.
Astfel se face că azi, o serie lungă de firme sibiene din domeniul industriei textile se află în topul datornicilor la bugetul de stat. Cele mai cunoscute din acestea, Agnitex SA Agnita, Cochet SA, Texromed, Covtex Feizy Import Export, Stil Carpet sau chiar Mătasea Cisnădie. Mondex SA, un nume greu al industriei locale textile, a fost pe primele locuri în topul datornicilor o bună perioadă de vreme, până când, a intrat în insolvenţă. Iar, dacă cei mari nu au rezistat, cum puteau rezista cei mici? O serie importantă de afaceri de familie sau IMM-uri pornite pe bază de lohn au capitulat în ultimul an.

Din Asia vine ploaia

„Industria textilă este în cădere liberă şi nu sunt semnte că această situaţie se va schimba”, spune cu oarecare pesimism Valerica Frăţilă, directorul general la Mătasea Română Cisnădie, una din companiile sibiene de profil care încă se ţine bine în lupta cu produsele ieftine de pe piaţă şi cu lipsa lichidităţilor. „Statul nu a sprijinit deloc producătorii din industria textilă, iar acum este prea târziu”, mai spune Valreica Frăţilă. Potrivit ei, producătorii ar fi trebuit să primească un ajutor măcar în accesarea unor credite de investiţii cu o dobândă avantajoasă, care să le permită să lupte cu comercianţii şi marfa ieftină de pe piaţă. „Problemele vin în special din Asia. Vorbim de o concurenţă cu preţuri foarte mici, căreia cu greu îi poţi face faţă”, arată diretctorul Mătasea Cisnădie, care menţionează că un important centru de desfacere a produselor ieftine din China se face prin ansamblul Europa din Bucureşti.
Mătasea Cisnădie, o companie care activează pe piaţă încă din perioada interbelică, a reuşit să îşi reducă din pierderi, în anul de criză 2009, faţă de 2008. Astfel, potrivit raportului pe trimestrul trei, la finele lunii septembrie, firma din Cisnădie avea o pierdere brută de 580.000 lei, cu circa 11 la sută mai puţin decât la finele lui septembrie 2008. Afacerile înregistrate de companie după primele nouă luni din acest an sunt în jur de 5,3 milioane lei, cu 14 la sută mai mici decât în perioada similară a lui 2008. Mătasea Română SA Cisnădie are o capacitate de producţie de circa 4,5 milioane mp/an, acoperind aproximativ 50% din producţia românească anuală de ţesături simple şi matlasate, cu destinaţia căptuşeli.

Fabrici vechi, probleme noi

Agnitex SA Agnita, cunoscut ca producător de mănuși și ciorapi, este urmașul atelier de tricotaje din fire de lână și bumbac, înfiițat în 1926. În 1950, avea o producție de peste un milion de bucăți de tricotaje, iar din anul 1965 producea pentru export. Acum, firma este pe locul doi în topul datornicilor, cu o sumă datorată statului de circa 3,45 milioane lei. Potrivit datelor de la Ministerul Finanțelor, în 2008, firma a avut afaceri de circa 194.000 lei și a înregistrat o pierdere de 85.000 lei, având 26 de angajai.
Covtex-Feizy Import & Export, este o societate româno-americană, specializată pe producţia covoarelor. Americanii au preluat fabrica de covoare “Covtex” SA din Cisnădie în 1999. Acum, firma se află pe locul patru în topul datornicilor din Sibiu, cu o datorie către stat de circa 3 milioane lei.
Un alt producător de covoare, Sitex Dumbrava, se remarcă în ultimii ani mai degrabă prin intenţia acţionarului majoritar, Ilie Carabulea, de a dezvolta pe terenurile sale un ansamblu rezidenţial. În 2008, firma avea pierderi de 39.000 lei, la o cifră de afaceri de circa 1,1 milioane lei. Compania stă însă foarte bine la capitolul datorii la stat, aceste fiind aproape inexistente. Istoria Sitex Dumbrava porneşte din 1868.

Ultimele veşti bune, în 2007

În urmă cu doar doi ani, în plină efervescenţă economică, existau perspective îmbucurătoare pentru industria textilă din Sibiu. Companii de tradiţie, privatizate, gen Mondex, înregistrau profit şi afişau creşteri. În 2007, în Sibiu, Mondex avea afaceri de 38 milioane lei, iar în Mediaş, Tex-Med, urmaşul Texromed, afişa un profit spectaculos, de 871.000 lei, pe fondul vânzării unor active. Mai mult, investitorii băteau la uşa industriei textile. Eurotex Sibiu, o companie mică din Tălmaciu, ajungea atunci în prim plan, după ce cunoscutul grup american Jeantex îşi afirma intenţia de a achiziţiona pachetul majoritar. Povestea s-a stins, relativ rapid, după ce americanii au ajuns la concluzia că este mai rentabil să investească unde altundeva decât în Asia.


Deşi o parte însemnată din numele vechi şi grele ale industriei textile din Sibiu se află în situaţii dificile, mai sunt şi excepţii: Euroconf SA, firmă desprinsă din vechea „Steaua Roşie”, Mondostar, companie pornită, de asemenea, din „Steaua Roşie” sau Sib Dress SA.


Numarul angajatilor din industria textilă a scăzut în primele trei luni ale acestui an cu 19%, ajungând la 271.100, faţă de perioada similară a anului anterior, din cauza lipsei comenzilor,  arată un studiu al FEPAIUS.

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).