Ziua Sfantului Stefan, cel dintai martir pentru Hristos

Creştinii-ortodocşi îl prăznuiesc, duminică, pe Sfântul Apostol, Întâiul Mucenic şi Arhidiacon Ştefan. Sfântul Arhidiacon Ştefan a fost unul dintre cei şapte diaconi - din rândul evreilor elenişti - aleşi de Apostolii din Ierusalim pentru a sluji la adunările Bisericii din primul veac, pentru ca Apostolii să se poată dedica vestirii Cuvântului lui Dumnezeu.
Sfântul Ştefan era iudeu de neam, iar numele sau, Ştefan, este de origine greacă şi înseamnă "coroana". Când i s-au descoperit moaştele, pe mormântul său scria "chiliel", care în limba ebraică înseamnă "cununa", pentru că el a luat cel dintâi dintre creştini cununa muceniciei. Sfântul Ştefan era unul din cei 70 de ucenici; este cel dintâi care a văzut cerurile deschise şi pe Fiul Omului stând de-a dreapta lui Dumnezeu (Fapte 7, 56).
În Sinedriu, Sfântul Ştefan a ţinut o cuvântare, în care a arătat că Iisus Hristos este Mesia, cel prezis de profeţi şi că iudeii sunt vinovaţi pentru uciderea Lui. Furioşi, evreii au cerut uciderea lui cu pietre. Martiriul Sfântului Ştefan a avut loc în valea lui Iosafat.
Tradiţia creştină, după cum o mărturiseşte Legenda Aurea din secolul al XIII-lea, consemnează faptul că osemintele lui Ştefan au fost descoperite de un anume preot Lucian şi îngropate de acesta în Biserica Sionului din Ierusalim, în anul 417 d.Hr. După aceasta, au fost duse de soţia credincioasă a unui senator la Constantinopol, unde au vindecat-o pe Eudoxia, fiica posedată de duhuri rele a împăratului Teodosie. La iniţiativa celei din urmă, osemintele lui Ştefan au fost duse la Roma, în anul 425 d.Hr., fiind depuse într-o criptă de la San Lorenzo.
Aproape 400.000 de români îşi serbează, duminică, ziua numelui de sărbătoarea Sfântului Ştefan. Din cei 386.503 de români a căror onomastică este legată de sărbătoarea Sfântului Ştefan, 267.040 sunt bărbaţi, iar 119.463 sunt femei, informează Ministerul Internelor şi Reformei Administrative (MIRA).