O prelegere despre masonerie nu e un eveniment pe care să îl ratezi, nu? Când librăriile gem de cărţi conspiraţioniste iar întrebările fără răspuns s-au înmiit, e absolut normal să cauţi o explicaţie ştiinţifică.
Am plecat mai lămurit de la dezbatere? Nu prea. Dar măcar cu tolba plină de informaţii noi. Asociaţia pentru Înfrumuseţarea Oraşului este o asociaţie formată din tineri sibieni care şi-au propus să creeze permanent programe legate de oraşul Sibiu. Printre ele, seri de dezbateri pe diferite teme, de la brăţările dacice la... subiectul de azi, prezenţa masoneriei în Transilvania de-a lungul vremii.
Invitatul asociaţiei a fost lectorul universitar Tudor Sălăgean, cercetător al Muzeului Naţional de Istorie a Transilvaniei din Cluj Napoca, unul dintre puţinii istorici care chiar ştie ce vorbeşte când vine vorba de masoni, în speciali despre cei din Transilvania. Urmele acestor societăţi secrete, acoperite în permanenţă de o aură de mister există peste tot, însă doar pentru ochii avizaţi. Una dintre cele mai importante loje masonice din Transilvania a funcţionat la Sibiu, sub simbolul a trei frunze de nufăr şi sub numele lojei Sfântului Andrei. Poate din această cauză Muzeul Naţional Brukenthal are una dintre cele mai interesante colecţii de obiecte folosite de masoni în timpul ritualurilor secrete. Printre ele, şorţuri de Mare Maestru, echere, compasuri, chiar şi un craniu de lojă. Un craniu adevărat, care în ziua de astăzi nu se mai foloseşte din cauza acuzelor de profanare aduse de societatea care nu a reuşit niciodată să înţeleagă adevărata faţă a masoneriei.
Importanţa lojei sibiene vine, absolut normal, din faptul că burgul sibian a fost unul meşteşugăresc, în care breselele ocupau un loc de cinste. De altfel, lojele masonice sunt organizate identic cu breslele, folosind aceleaşi grade pentru membrii: ucenici, calfe şi maeştri.
Loja Sfântului Andrei cu trei frunze de nufăr era compusă din mulţi gemani, maghiari şi secui. Însă chiar şi la acea vreme, avea şi membrii români. Surprinzător, despre baronul Samuel von Brukenthal, personalitate legată strânsă de masonerie, nu s-a descoperit nicio dovadă cum că ar fi făcut parte din această lojă. Este însă aproape sigur faptul că fratele său era membru al lojei Sfântului Andrei în timp ce baronul prefera să rămână apropiat masonilor vienezi.
O bună parte a istoriei României, aşa cum o cunoaştem noi acum, este strâns legată de activitatea masoneriei în Europa. Primul nume important al istoriei, Horea, marele patriot român, iniţiatorul uneia dintre cele mai mari răscoale care au zguduit România medievală. Despre apartenenţa lui Horea la masonerie a început să se vorbească în momentul descoperirii unui document, copie a unui discurs susţinut la Viena, în limba română, în anul 1783. Discursul a fost susţinut la o agapă masonică în graiul din Apuseni, acesta fiind motivul principal pentru care se crede că autorul era crăişorul Horea. Imediat după răscoala lui Horea, puterea masonică din Sibiu se transferă încet-încet la Cluj, în ciuda faptului că împăratul Iosif al II-lea dă un decret de reunire a lojilor transilvane la Sibiu. 100 de ani mai târziu, în vremea lui Simion Bărnuţiu, alt mason dovedit, lojile transilvane încep să funcţioneze din nou legal. Mai mult decât atât, la Cluj se construieşte singurul templu din Transilvania, al Lojii Unio.
Implicarea masonilor în istoria României merge apoi în vremea lui Alexandru Ioan Cuza, fiind lansată ipoteza Unirii ca uneltire masonică. Foarte apropiat de Vasile Alecsandri, alt mason dovedit, Cuza a fost desconspirat chiar de către prietenul său, într-un discurs ţinut în faţa lui Napoleon al III-lea. Mai vreţi şi alte nume? Călinescu, Blaga, Sadoveanu... o listă lungă însă cu siguranţă scurtă. Pentru că mulţi au rămas definitiv în negura istoriei fără a se cunoaşte vreodată dacă au fost sau nu masoni.
Masoneria a rezistat stoic şi în perioada comunistă. În ciuda faptului că Ceauşescu a asmuţit Securitatea pe urmele lor, masonii au fost suficient de prevăzători ca să nu cadă în plasa securiştilor. Astfel, operaţiunea „Oculta” investigată de Direcţia a III-a a Securităţii, de fiul generalului Pleşiţă, s-a soldat cu un eşec răsunător pentru o instituţie despre care se credea că ştie tot ce mişcă în România. Pare-se că nu. Cât despre masonii de azi, la suprafaţă îi vedem pe cei din Rotary şi Lions. Ştim că există loje mixte. Ştim că există Marele Orient Român sau Marea Lojă Naţională. Dar dedesubturile rămân în continuare învăluite în acea aură de mister. Ni se pare că le ştim pe toate şi cu toate astea, avem încă atâtea de învăţat şi de cercetat.
Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).
Dacă ți-a plăcut, distribuie articolul și prietenilor tăi
Tag-uri: Cluj Napoca , Muzeul Național Brukenthal , Vasile Alecsandri , Muzeului Naţional , Simion Bărnuțiu , Înfrumusețarea Orașului Sibiu , Mare Maestru , Loja Sfântului Andrei , Alexandru Ioan Cuza , Lojii Unio , Marea Lojă Naţională , Marele Orient Român , Sfântului Andrei Șaguna , Tudor Sălăgean
Vizualizari: 2721
Ultimele comentarii
Acum 2 ore
Barosanu
Acum 2 ore
Emil
Acum 3 ore
Leonard
Acum 3 ore
Barosanu
Acum 3 ore
Sibiu.Adrian