Cultura s-a nascut la sat. Tot acolo risca sa moara!

2000 de formaţii artistice de amatori, peste 800 de cercuri şi cenacluri de creaţie artistică, cu peste 50000 artişti amatori şi creatori populari. Şase milioane de spectatori, anual, la filme. 113.000 de spectatori la Filarmonică. 90.000 de spectatori la Teatrul de păpuşi. Câteva din cifrele seci ale fenomenului cultural din anii `80.
Milionul de turişti veniţi la Sibiu, cele peste 330 de proiecte culturale ale anului 2007, sunt, evident, un vârf cultural. Doar că, statistic, viaţa culturală a judeţului este, azi, în regres faţă de acum 20 de ani. Concluzia oarecum banală aparţine şi "Masterplanului în domeniul culturii", document comandat de Consiliul Judeţean Sibiu pentru perioada 2009 - 2013.
"În anul 1980, Teatrul de păpuşi prezenta şase premiere, vizionate de peste 90 000 spectatori, dintre care 60.000 sibieni. În acelaşi an, Filarmonica sibiană a susţinut 340 spectacole şi concerte în cadrul stagiunilor permanente din Sibiu, Mediaş şi Cisnădie, în şcoli şi localităţi din judeţ şi din ţară, vizionate de 113.096 spectatori. Muzeul Brukenthal, cea mai veche instituţie de profil din ţară, deschis pentru public în 1817 (...) înregistra în 1980 un număr de 300.000 vizitatori", aminteşte documentul respectiv.

Unde-s cititorii de altă dată?

Alături de Biblioteca Astra, în judeţul Sibiu funcţionau în 1980 şapte biblioteci municipale şi orăşeneşti, 55 biblioteci comunale, 64 biblioteci sindicale, 218 biblioteci şcolare, 109 biblioteci specializate, 6 biblioteci a U.J.C.M. - însumând 3.475.000 de volume cu 186 935 cititori şi 1.552.844 volume eliberate. Pe tot parcursul anului trecut, Biblioteca judeţeană Astra a numărat 27.000 de cititori care dat paginile a 318.000 de "untăţi de bibliotecă". La nivelul întregului judeţ, numărul de cititori a scăzut mult sub 50.000. În afară de oraşe, în satele judeţui mai sunt doar 33 de biblioteci. Numărul cărţilor disponibile, de asemenea, s-a înjumătăţit. În comune, majoritatea titlurilor de carte au rămas la nivelul anului 1990.
Situaţia este, oricum, mult mai fericită decât în cazul cinematografelor. "Întreprinderea cinematografică a judeţului" funcţiona cu 17 unităţi pe bandă normală, 95 pe bandă de 16 mm şi patru caravane cinematografice, asigurând anual 45.000 spectacole la care
participau cca. şase milioane de spectatori. Acum, mai sunt două cinematrografe, unul la Sibiu (Arta) şi cel de la Mediaş, finanţat de Consiliul local. Cei peste 10.000 de spectatori veniţi, în 2008, la Arta au reprezentat o "situaţie fericită", în sensul că a conferit o minimă rentabilitate cinematografului.

La sate, nu-i cu ce

În prezent în judeţul Sibiu funcţionează zece case de cultură în municipii şi oraşe, precum şi 144 cămine culturale, dintre care 53 în centrele de comună şi 91 în satele aparţinătoare, se arată în documentul Consiliului Judeţean. Din acestea, 88 funcţionează în clădiri cu o stare caracterizabilă prin românescul "aşa şi aşa". 32 sunt sub orice critică. Iar 138 nu sunt dotate cu nimic specific culturii. Din toate zonele judeţului, dispar tradiţii. De exemplu, de la Şura Mare dispar călăraşii la nuntă, ceata feciorilor, la Cristian dispare maialul, iar în Mărginimea Sibiului a dispărut de tot covăcia şi pupăza miresei, de exemplu. În 27 de comune nu mai există nicio formaţie artistică de amatori, măcar, consemnează masterplanul cultural.
Totuşi, există şi unele veşti bune. "Asistăm în prezent la un reviriment a unor meşteşuguri tradiţionale, cum ar fi pictura pe sticlă şi pe lemn, a mobilierului pictat, datorate reluării activităţii în centre tradiţionale şi pe lângă mănăstiri sau muzee", se arată în masterplan.


La muzee, e mai bine. Procentaje

În 2006, în judeţul Sibiu erau consemnate 35 de „unităţi muzeale” (muzee şi colecţii muzeale), din totalul de 743, situând Sibiul pe locul doi în ţară, după Bucureşti. De altfel, CNM Astra este şi cea mai cunoscută şi apreciată instituţie de cultură din judeţ.
"CNM ASTRA, prin Muzeul în aer liber din Dumbrava Sibiului, este instituţia culturală cea mai cunoscută şi mai cercetată. Astfel, 91,4% dintre locuitorii Sibiului şi ai Mediaşului au vizitat muzeul. Dintre aceştia 89,7% menţionează că le-a plăcut. Nu aceleaşi constatări se pot face referitor la muzeele săteşti. Abia 46% dintre intervievaţii
din municipii declară că au vizitat un astfel de muzeu, deşi 82,8% consideră că ar fi necesar un astfel de muzeu în localitatea lor", se arată în cercetarea efectuată în vederea masterplanului.
Criza economică, însă, va afecta în continuare consumul cultural. "Până la mijlocul anul 2009 media consu- mului cultural a înregistrat cele mai scăzute valori din ultimii cinci ani, pentru toate tipurile de activităţi, rezultatele trebuind reanalizate la sfârşitul anului
pentru a trage concluzii definitive. Este foarte probabil ca tendinţa de consum mai scăzut să se menţină pe restul anului 2009 şi în 2010, majoritatea respondenţilor estimând o reducere a bugetului alocat acestui tip de activităţi".
Dacă în ţările UE sunt preferate, în ordine, mersul la cinematograf, la biblioteci şi vizitarea de monumente, sondajele arată preferinţa românilor pentru sărbători locale, spectacole şi, probabil, muzee, mai arată masterplanul CJ Sibiu.

casetă


Ansamblul folcloric profesionist „Junii Sibiului”
- 95% dintre intervievaţi au auzit de existenţa lui
 - 85% dintre locuitorii municipiilor şi 67,6% din restul judeţului au fost măcar odată la spectacolele Ansamblului

Teatrul pentru copii şi tineret „Gong”
- 73,4% locuitori din Sibiu şi Mediaş au fost la cel puţin un spectacol
- 6,8% din locuitorii din mediul rural susţin că Teatrul de păpuşi a fost şi în localitatea lor

Filarmonica de stat Sibiu

- 46,5% dintre sibieni şi medieşeni au fost la cel puţin un spectacol
- 88,7% din sibienii din mediul rural nu au participat la vreun spectacol

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Dacă ți-a plăcut, distribuie articolul și prietenilor tăi