Cutremurul care nu a cutremurat pe nimeni, in Sibiu

Cutremurul care a făcut ravagii în Bucureşti, în 4 martie 1977 a trecut aproape neobservat în Sibiu. Tribuna din 5 martie nu a scris nimic despre eveniment, iar a doua zi, pe prima pagina trona decretul prin care s-a instaurat starea de necesitate, în urma evenimentului din Bucureşti. Apoi viaţa a reintrat în normal, în Sibiu. Ştiri despre “beţia albă” din SUA, adică problema drogurilor, “Medieşenii şi filmul” şi “Independenţa poporul a făcut-o” adică articole care se publicau indiferent de ce se întâmpla în ţară.
Abia în 29 aprilie a apărut primul articol ceva mai serios despre cutremur. Asta după ce în 20 aprilie au mai fost două cutremure de scurtă intensitate. “Ce şanse are omul în faţa cataclismelor seismice?”, este titlul-întrebare care apărea în Tribuna. La întrebarea Tribunei răspunde prof. dr. docent Liviu Constantinescu, membru corespondent al Academiei Republicii Socialiste Române. „Cutremurul din 4 martie a degajat o bună parte a energiei acumuate în zona Vrancea, dar nu toată. În schimb, el nu a mai putut activa alte centre seismice, alte falii mai apropiate de suprafaţă şi se pare că aşa se explică cele două cutremure din 20 aprilie, pentru că au fost două: la orele 23.18 şi 0.16. Ele au avut epicentrul în jurul Bucureştiului şi apropae de suprafaţă. A fost un focar seismic activat de Vrancea”, spunea atunci seismologul.
Legat de faptul că Sibiul a rămas aproape neatins de cutremurul de atunci: „În ceea ce priveşte zona Sibiului, nu cred că vor surveni modificări cel mult se va ridica uşor gradul seismic. Munţii au ceea ce se cheamă cu o imagine poate mai poetică – rădăcină. Această rădăcină este caracterizată prin aşa zisul sial, care oferă condiţii mai puţin bune de propagare a undelor. De aceea, de exemplu, în puncte destul de apropiate de Vrancea, dincolo de cotul Carpaţilor efectul este relativ slab. Cu atât mai puţin la Sibiu”, mai spunea dr. Liviu Constantinescu. În acea perioadă, firav, mai apăreau ştiri ce aminteau de dezastrul din 4 martie 1977. „1471 este data primului cutremur semnalat de Grigore Ureche”, scria Tribuna într-un mic articol, ca fapt divers. „Republica Populară Polonă se situează în zonă aseismică. Ultimul cutremur din ţara prietenă a fost acum 340 milioane de ani!”, mai scriau ziariştii pe o coloană de ştiri externe. În rest, încălzirea globală îşi făcea de cap şi în 1977: „Un uriaş aisberg de 4.000 km pătraţi s-a desprins de litoralul antarctic şi este pe cale să pătrundă în derivă în apele Oceanului Atlantic. Colosul de gheaţă are 74 km lungime şi 40 km lăţime şi ar putea furniza apă dulce pentru consumul unui întreg oraş de talia Washingtonului, cam 5-7 ani”, scria Tribuna în aprilie 1977.
Existau şi alte probleme, mult mai apropiate de necesităţile de zi cu zi: „Locatarii imobilului din strada Berăriei nr. 2 ne sesizează că la Cantina Construcţii II focul arde 24 din 24. Ba că femeia de serviciu n-are.. chibrite, ba că nu ştiu cine vrea pentru a doua zi plitele calde, ba că... Până când?”. Exact. Până când?

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Dacă ți-a plăcut, distribuie articolul și prietenilor tăi