JURNAL DE ARDELEAN. The theory of chibrit

14 Martie 2010 21:38

Oameni buni care cunoaşteţi limba engleză la perfecţie, deşi trăiţi în România, de câte ori aţi văzut în vitrinele magazinelor scris mare „DISCOUNT”, urmat de un procent oarecare? Cu cât procentu-i mai mare, cu atât lumea se bucură, se pare, mai mult şi intră mai abitir pe porţile magazinului respectiv. Lumea sub o anumită vârstă. Bunicii noştri stau, se uită la vitrine, se scarpină în cap şi pleacă mai departe, simţindu-se străini în propria ţară.
Elevi isteţi care cunoaşteţi limba engleză la perfecţie din filme, din computere şi din jocuri pe net, de câte ori aţi spus sau aţi auzit pe cineva spunând „PASSWORD” sau „USER” sau „LEVEL” sau „DOWNLOAD”?
Ai crede că dacă spunem „reducere” sau „parolă” sau „utilizator” sau „nivel” sau „descărcare”, nu ne mai putem înţelege român cu român. Ăstea sunt doar câteva din cuvintele împrumutate automat, fără a se ţine cont că există în limba română echivalente exacte ale lor. Lingviştii numesc cuvintele ăstea barbarisme. Adică nu-i nevoie de ele şi, pe deasupra, mai şi mutilează limba.

Dacă ar fi doar asta problema, am şti o treabă. Însă există şi cuvinte împrumutate care creează alte anomalii. Nu ştiu dacă aţi auzit pe cineva spunând „MORON” (pronunţat exact aşa cum se scrie). Andrei Gheorghe, pe vremea celebrei lui emisiuni radio-televizate, spunea aşa destul de des. Problema-i că exista deja în limba română, ca variantă la „morun”. În unele părţi ale ţării, peştelui respectiv i se spune „moron”. Desigur, Gheorghe îl folosea nu cu sens de peşte, ci cu sens de „idiot”, „tâmpit”, „prost”, ca în limba engleză. Un exemplu mai concludent ar fi „DEPOZIT”. Punem pariu că nu ştiţi ce-i aia? Nu se pun la păstrare acolo diverse materiale. Se depun bani! La bancă! Toate reclamele la bănci strigă în gura mare „cele mai avantajoase DEPOZITE” etc. etc. Dacă ar spune „depuneri” în loc să adapteze din engleză în mod inutil şi barbar, nu ne-am mai înţelege român cu român, e clar. Adică nu depun bani la bancă, fac un „DEPOZIT”. Sau, alt exemplu, nu te sprijin, ci îţi acord „SUPORT”. Adică un... trepied sau cam aşa ceva înţeleg. Luat, desigur, tot din engleză, de la „SUPPORT”, care înseamnă „sprijin”, „susţinere”.

Dacă doar ăstea ar fi problemele, iar zic, am şti o treabă. Însă există şi altele. „BEŢIŞOARE DE BUMBAC”. Aţi văzut vreodată aşa ceva? Pare ireal. O fi vreo metaforă, s-o fi născut poet ăla care-o fi scris pe-o etichetă aşa ceva? Cert e că există asemenea beţişoare. Nu de bumbac, ci de plastic, cu vată la capete. Beţişoarele pentru urechi pe care le ştiţi. Însă nu putea fi aşa de simplu şi de clar. Trebuia să se traducă de la „COTTON STICKS” şi să se traducă în cel mai prost mod cu putinţă. Unde mai pui că vată se spune corect „COTTON WOOL”, iar în expresia de mai sus se spune doar „COTTON” pentru simplificare. O simplificare specifică limbii engleze şi, mai ales, spiritului american. Nu se poate traduce oricum dintr-o limbă analitică într-o limbă sintetică, adică, în acest caz, din engleză în română. Nici invers. Vasăzică, ceea ce exprimă ei prin doar două substantive alăturate, la noi se traduce folosind şi alte cuvinte de legătură, aşa cum am spus: „beţişoare CU vată” sau „beţişoare PENTRU urechi”.
Se pare că, ŞOC!, nu ştim chiar toţi limba engleză aşa cum credem şi, pe alocuri, ne mai încurcăm în sensurile cuvintelor. Dacă tot luăm atât de multe de la americani, de ce nu luăm, dom’le, şi părţile bune? De ce nu împrumutăm, de pildă, şi atenţia pentru detaliu, de ce nu luăm, de pildă, şi acel cult al lucrului bine făcut pe care îl aveau acum vreo 50 de ani? Păi de ce să le luăm, când deviza noastră naţională-i „las’ că merge şi-aşa”?...

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Dacă ți-a plăcut, distribuie articolul și prietenilor tăi