Metode de furat. Astazi: cum fura statul, cu legea pe birou

Dacă la finele anului trecut, Casa de asigurări de sănătate trimitea persoanelor fizice, ca veste proastă, peste 4.000 de titluri executorii pentru datorii ”neștiute” de aproape cinci ani, de la începutul lui 2011 a venit rândul angajatorilor să primească găuri în buget.
Schema de ”furat” bani este pe cât de tehnică, pe atât de sigură și are drept suport OUG 158 din 2005, cea referitoare și la concediile medicale,  și mai ales modificările aduse ulterior acestei ordonanțe de urgență.
Sursa banilor pe care statul îi fură legal sunt cele 0,85 procente din fondul de salarii pe care fiecare angajator le plătește lunar drept contribuție la fondul pentru concediile medicale. Astfel, când un angajat se îmbolnăvește, cel care îi plătește inițial concediul medical este angajatorul, patronul. Ulterior, pe baza dovezilor de concediu medical aduse de angajat, firma își recuperează banii prin intermediul Casei județene de asigurări de sănătate. Banii provin din celebrul Fond național unic pentru asigurările sociale de sănătate (FNUASS). Iar de aici începe nebunia.
Până anul trecut, angajatorii își puteau recupera banii plătiți drept concediu medical în două moduri. O modalitate des aplicată era aceea de a ”compensa” sumele de recuperat cu cele care trebuiau plătite în lunile următoare drept contribuții (0,85% din fondul de salarii) la FNUASS. ”De exemplu, eu plăteam câte 30 de lei lunar, căci am firmă mai mică. Am plătit un concediu medical pe o lună, de aproximativ 1000 de lei. Potrivit legilor în vigoare, acești 1000 de lei îi recuperam în următorii aproape trei ani din contribuțiile datorate pentru lunile următoare”, povestește un angajator. Metoda aceasta a ”compensării” (oarecum impropriu spus) era preferată de mulți celei de a solicita, pur și simplu, rambursarea integrală a sumei. În primul rând pentru că aceasta din urmă presupunea multă birocrație, crearea unui cont distinct în trezorerie pentru a primi acești bani și, mai ales, perioade foarte lungi de așteptare. De exemplu, în multe cazuri CJAS Sibiu abia acum rambursează din FNUASS sumele pentru concediile medicale din noiembrie 2009.
Ca detaliu important, până în primăvara anului trecut, sumele puteau fi cerute înapoi din FNUASS în termen de trei ani de la data ”de la care beneficiarul era în drept să le solicite”, se arată în OUG 158 din 2005. În aprilie 2010, a fost introdusă o, aparent, mică modificare – termenul de solicitare a acestor sume s-a redus de la trei ani, la 90 de zile. Nu mulți angajatori au băgat de seamă acest lucru, de care s-au izbit de la 1 ianuarie anul acesta. Când a intrat în vigoare o nouă modificare a OUG 158 din 2010, una care elimină metoda ”compensării”. Practic, angajatorul care plătește concediul medical  își va recupera acești bani numai integral, fără a putea recupera ”din contribuțiile datorate pentru lunile următoare”. Cum fură statul bani prin această modificare? Simplu: cei care nu au depus anul trecut cereri de restituire a banilor în termen de 90 de zile și au mers pe varianta clasică de ”compensare” își văd sumele rămase de recuperat pierdute, de la 1 ianuarie 2011. ”Am și firme care au 100 sau 200 de milioane de lei de recuperat pe concediile medicale. Cei de la Casa de asigurări de sănătate spun, acum, că acei bani sunt pierduți, din momentul ce nu a fost depusă cerere de restituire”, a declarat pentru Turnul Sfatului reprezentantul unei firme de contabilitate.

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Dacă ți-a plăcut, distribuie articolul și prietenilor tăi