În ultimul timp s-au derulat mai multe evenimente de o seosebită semnificaţie. M-am oprit la comentarea a trei dintre ele.
Situaţia din vama Constanţa a scos la iveală implicarea a nimeni altul decât secretarul general al MAI, Laurenţiu Mironescu. Chiar dacă personajul nu ocupa locul doi în ierarhia instituţiei, oricum deţinea o funcţie de mare suprafaţă la vârf. Implicarea sa într-o afacere de anvergură de felul celei din vama Constanţa ridică justificate întrebări cu atâ mai mult cu cât numirea în funcţie era relativ recentă, ceea ce presupunea o verificare cel puţin la nivelul conformării condiţiilor ORNISS. Nu este de conceput că o atare verificare nu s-ar fi făcut de organele de resort ale SRI şi DGIPI. Dacă ele n-au scos la iveală carenţele caracterologice ale acestuia însemnează că avem probleme şi la nivelul acestor organe informaţionale. Dacă au fost în posesia informaţiilor şi nu le-au transmis ministrului sau primului ministru, chestiunea este cel puţin de comparabilă gravitate.
S-a argumentat că ancheta era secretă şi ca atare n-a dezvăluit identitatea personajelor implicate decât la momentul trecerii la acţiune. Aşa o fi din punctul de vedere strict al organelor de anchetă numai că prezumtiv, ea s-a bazat inclusiv pe interceptări eşalonate în timp operate de organele informative, în care, după întinderea faptelor scoase la iveală, este de presupus că a apărut şi numele personajului în cauză.
Situaţia astfel creată ridică semne de întrebare şi dintr-un alt punct de vedere. Anume, în ce măsură primeşte implicaţie faptul ca Mironescu să fi fost deopotrivă un personaj de primă mărime în planul politic al puterii, fost parlamentar, cu mare influenţă la nivelul PDL Constanţa. Cu alte cuvinte, în ce măsură o astfel de poziţie politică l-a „încurajat” să „patroneze” o grupare infracţională de asemenea proporţii, cu o semnificaţie devastatoare în câmpul corupţiei şi evaziunii? Mai grav: duplicitatea moral-politică a omului, evident scoasă acum la suprafaţă, nu trebuia să scape vigilenţei organelor politice de resort ale PDL. Carenţe de acest fel într-un partid care gestionează puterea nu au nicio scuză.
În fine, faptul că în eşaloanele superioare ale instituţiei chemate să joace un rol crucial în combaterea infracţionalităţii, se mai cuibăresc oameni care dimpotrivă o stimulează, o protejează sub aripa lor ocrotitoare, este de asemenea de o gravitate deosebită. Ministrul Igaş ne-a convins că este decis să se ia la trântă cu ei, o misiune deloc uşoară dar imperios necesară.
Preşedintele a dat startul revizuirii constituţiei. O acţiune bine intenţionată dar care nu se ştie până unde va merge. Deja vin semne de pe băncile opoziţiei că-i vor aşeza mine în drum. Chiar şi fără aşa ceva, câteva propuneri de amendare ridică semne de întrebare. Mi-a sărit în ochi ideea de a trage la răspundere material-civilă judecătorii care dau hotărâri greşite. Se spune că sunt reevaluate la CEDO cu obligarea statului să plătească sume importante de bani. Deci, de ce să plătească statul pe greşelile judecătorilor?
Chestiune deosebit de delicată. În aplicarea normelor de drept, a legilor, nu se operează cu cifre. Prin forţa lucrurilor, concentraţia sintetică a dispoziţiilor legislative se cere detaliată cazuistic, ceea ce presupune o largă marjă de interpretare, de apreciere nu de puţine ori cu un aport substanţial de gândire şi judecată, prin sine inerente subiectivismului. Este şi raţiunea constolului judiciar stratificat. Încât, nu orice greşeli de judecată ar putea atrage după sine răspunderi, fie materiale sau disciplinare. Dacă ideea va prinde contur, ea va trebui cantonată doar în zona incompetenţei grosiere fie în cea a aplicării legii cu rea credinţă. Dar cine va aprecia? Cum se vor raporta răspunderile când la fond putem avea o soluţie, la apel alta iar la recurs o a treia? Această idee, a răspunderii materiale a judecătorului n-am întâlnit-o până acum în practica şi literatura juridică. Răspunderea disciplinară, da. Mergând până la destituirea din funcţie. Cu alte cuvinte o problemă delicată dar în orice caz menită a atrage atenţia corpului magistraţilor, judecători şi procurori deopotrivă, asupra răspunderii ce le incumbă profesia şi că nu pot folosi drept scut independenţa şi inamovibilitatea.
Se preconizează eliminarea prezumţiei de licitate a dobândirii proprietăţii. Chestiune de asemenea delicată. Rezultatul ar fi că, pus sub semnul înbtrebării, proprietarului i-ar reveni sarcina dovedirii modului licit în care şi-a dobândit-o. O asemenea reglementare aveam şi pe vremea lui Ceauşescu. Într-o societate aşezată pe temelii morale o astfel de reglementare nu s-ar justifica. Din păcate la noi, cu deosebire în stadiul de evoluţie în care ne găsim, este necesară. De altfel, prevederea prezumţiei de licitate a dobândirii era neavenită. Ea este implicită oricărui act de dobândire până la dovada contrară. Inserarea ei constituţională s-a făcut cu interes, pentru a pune în dificultate verificarea dobândirii marilor averi, îndeobşte reputate ca dobândite ilegal.
O afirmaţie extrem de gravă la adresa americanilor venită din partea ruşilor, chiar a premierului Putin. Anume, Servicul Federal rus de Securitate (FSB) ar fi aflat că Dominique Strauss Kahn n-ar fi fost reţinut şi arestat de americani pentru o presupusă tentavică de viol ci pentru că ar fi descoperit lipsa unei cantităţi de 191,3 tone de aur în depozitele de la US Bullion Depozitory şi Fort Knox pe care ar fi trebuit să-l transfere FMI. Că însuşi Ron Paul, prezumtiv viitor candidat la prezidenţie din partea republicanilor ar fi sesizat lipsa cu pricina. Ştirea are un puternic caracter de senzaţie dar dacă însuşi Putin, de pe poziţia oficială pe care o deţine a comentat-o, poate deveni deosebit de preocupantă. Ce acte şi măsuri se ascund deci în spatele crizei pornită de pe Wall Street? Câtă credibilitate oferă explicaţiile date până acum? La ce ne putem aştepta când se spune că criza, inclusiv la nivel mondial încă nu a trecut, ba că e posibil să facă cale întoarsă. Ar fi bine ca ştirea aceasta să fie doar de domeniul senzaţiei.
Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).
Dacă ți-a plăcut, distribuie articolul și prietenilor tăi
Tag-uri: Ron Paul , Bullion Depozitory , Dominique Strauss Kahn , Fort Knox , Laurenţiu Mironescu , Wall Street , Ministrul Igaş , Servicul Federal
Vizualizari: 343
Ultimele comentarii
Acum 2 ore
Dragan Cristina
Acum 2 ore
Emil
Acum 3 ore
Hermannstädter
Acum 3 ore
Valentino Versace
Acum 3 ore
John