Dubai - paradis turistic si de job-uri

Mulţi tineri sibieni lucrează în Dubai, în construcţii, industria petrolieră, învăţămînt, sănătate, dar mai ales în sectorul serviciilor. Nu au plecat de acasă pentru aventură, ci pentru un loc de muncă sigur. Viaţa în noul paradis artificial nu este însă uşoară. Dar nici lipsită de farmec.
Cerinţelor pentru job-uri precum barman sau ospătăriţă pe care le au complexele hoteliere din Dubai le-au răspuns imediat o mulţime de tineri sibieni care în prezent formează o mică diasporă acolo. Cel puţin 30 de tineri sibieni muncesc deja în cadrul lanţul hotelier Jumeirah. De obicei, o cunoştinţă care se află deja acolo îl recomandă pe doritor iar acesta trebuie să meargă la un interviu în Bucureşti, unde există o agenţie de recrutare. Dacă reuşeşte să-i convingă că are aptitudinile necesare pentru postul la care candidează şi stăpâneşte engleza la nivel conversaţional, s-a ales cu un contract pe minim şase luni. Rămâne doar să dispună de banii de avion şi de ..mult curaj!

Un străin printre străini

Între Sibiu şi Dubai există însă mari diferenţe, de la cele geografice şi până la cele social-culturale. Oricât de mult ar fi anticipate schimbările, există un şoc pe care îl suferă cei care calcă acolo. Extravaganţa şi opulenţa luxului de acolo intimidează, iar tinerii ajunși acolo îşi dau repede seama cum stă treaba: sunt într-o ţară străină unde munca este singura lor cale de afirmare. O mulţime de alţi tineri din toate colţurile lumii sunt şi ei acolo tot să se afirme iar competiţia devine repede una acerbă. „Dacă nu eşti atent, ceilalţi calcă pe tine şi te folosesc ca treaptă ca să se facă ei remarcaţi”, mărturiseşte un barman de la clubul Cavalli din interiorul complexului Jumeirah.
Monica Prodea (23 de ani) e plecată de aproape un an. Acum este în concediu şi a venit acasă pentru două săptămâni. A ajuns în Dubai la invitaţia unui prieten vechi care este barman acolo. Aici, ea se lovea de dificultatea găsirii unui post plătit decent, cu toate că avea o specializare în hair-styling. Ajunsă acolo, postul de ospătăriţă a fost primul primit. Salariul de încadrare este de 600 de dolari, dar la care se adaugă bacșișul, destul de consistent.. Pentru ea Dubaiul reprezintă atât o „posibilitate de lansare” cât şi şansa de a cunoaşte oameni noi şi culturi noi.  A avut acolo ocazia să întâlnească şi să vorbească cu celebrităţi pe care aici le vedea doar la televizor: Hugh Grant, Kevin Spacey, sau o parte dintre jucătorii de la A.C. Milan. A întâlnit acolo foarte mulţi ruşi, care sunt clienţi frecvenţi ai hotelurilor arabe. De altfel sunt şi clienţii ei preferaţi. Şi e de înţeles, având în vedere că cel mai mare bacșiș primit (dar care se împarte la tot personalul) a fost de 8000 de dolari. Aspectele neplăcute precum dreptul la o singură zi liberă şi accesul limitat la alcool le-a depășit iar ceilalţi sibieni îi mai diminuază senzaţia de străinătate. „Cât despre viitor, ştiu doar că îmi doresc să ajung undeva sus, dar trebuie să muncesc mult. Vreau să pot pune deoparte atît cît să pot întreprinde ceva la întoarcere. Căci nu vreau să rămân aici. Dubai-ul este un oraş foarte scump. Şi sufăr după oamenii apropiaţi mie: familia şi prietenii”, mai spune ea.

Cred că pot cumpăra totul cu bani

Maria Furdui (25 ani) este şi ea sibiancă şi a plecat în Dubai în 2008. Ospătăriţă iniţial, acum a promovat la un post de supervisor. La început nu i-a fost uşor deloc, însă acum e mulţumită: „Ce fac în acest moment mă impresionează cel mai mult. În ultimii doi ani lucrez într-una dintre cele mai mari companii hoteliere şi sînt extrem de încântată de modul în care se lucrează şi de calitatea serviciilor oferite aici. În afara muncii, îmi place să mă bucur de mare şi de vremea mereu caldă”. Există însă şi o parte mai puţin plăcută „Poate primele mele zile, în primul meu loc de muncă au fost cele mai crunte. A fost destul de greu să mă obişnuiesc să lucrez ca ospătăriţă într-un bar unde majoritatea clienţilor erau arabi şi care cred că pot cumpăra orice şi pe oricine cu bani“, povestește Maria despre primul contact cu Dubaiul.

Tabuuri în lumea arabă

Cei ce s-au aventurat acolo ştiu acum bine că dovezile de iubire (un sărut, o îmbrăţişare sau o strîngere de mînă) în public, sînt interzise. În lumea arabă sentimentele nu se exprimă în public. În timpul Lunii Islamice a Ramadanului (care variază de la un an la altul) nu se fumează, nu se bea şi nu se mănîncă în public (în restaurante, pe stradă) pe timpul postului (de la răsăritul pînă la apusul soarelui). Amenda este de 500 USD. Băuturile se vînd doar în hoteluri, la aeroport sau prin distribuitori, pe bază de legitimaţie.

 

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Dacă ți-a plăcut, distribuie articolul și prietenilor tăi

de Paul Georgescu