Vineri,
29.03.2024
Parțial Noros
Acum
13°C

Turbulentele internationale si „stabilitatea” Romaniei

Lumea economico-financiară este în fierbere. După deruta provocată de scăderea de către o mare agenţie a ratingului SUA de la AAA la AA+, o adevărată furtună s-a abătut asupra burselor din întreaga lume. Marile bănci, în frunte cu Federal Reserve, încearcă să calmeze spiritele, să atenueze trendul recesionist, infuzând bani grei pentru a-i salva pe datornici. În fel de fel de întruniri şi reuniuni,  capii finanţelor mondiale se confruntă în nopţi nedormite, pentru a-i găsi de capăt degringoladei. Ni se dezvăluie că Statele Unite şi Japonia, socotite cele mai puternice economii din lume, sunt şi cele mai îndatorate ţări din lume. Zona dolarului, a economiilor care se centrează pe dolar este în grea cumpănă.
În plan european, zona Euro este, la rândul ei, supusă unor puternice încercări. Italia şi Spania, a treia şi respectiv a patra putere economică din zona Euro, sunt într-o mare dificultate, mergând pe urma Greciei, Irlandei şi Portugaliei. Cu probleme grele se confruntă şi Marea Britanie. Spre exemplu, Italia, socotită a şaptea putere economică din lume, are o îndatorare la nivelul a 120% în produsul intern brut şi se previzionează creşterea acestuia până către 150%. Se preconizează infuzii masive de bani din rezervele bancare pentru a stopa declinul, odată cu impunerea de obligaţii respectiv asumarea răspunderii de a implementa măsuri dure de austeritate în scopul echilibrărilor bugetare.
Cu toată zbaterea, un sentiment pesimist al neputinţei pluteşte peste cele două maluri ale Atlanticului. Preşedintele Finlandei, Jirki Katainen spunea:” Întreaga Europă este într-o situaţie foarte periculoasă” iar Ştefan Schneider, economist şef la Deutsche Bank: „ Bancherii centrali nu deţin un panaceu. Este din ce în ce mai puţin clar cine ar fi capabil să oprească această spirală descendentă”.
Am observat că în multe comentarii pe marginea subiectului, se apreciază că ar fi vorba doar de o criză episodică, din cele cu care ne-a mai „învăţat” economia speculativă şi că, prin măsuri specifice de contracarare tot în zona speculativă, adică prin infuzie de bani cu mai multă sau mai puţină acoperire, s-ar putea ieşi la liman. Luându-mi îndrăzneala de a face observaţii în acest domeniu pentru care nu sunt pregătit, voi puncta totuşi ceea ce este mai la îndemâna observatorului de rând şi anume că, zone precum China, Rusia sau Orientul Mijlociu, nu sunt zguduite.     Care o fi cauza deci?
Dincolo de aparenţe, dincolo de tehnicile speculative care au atins o culme a perfecţiunii, se poate constata un lucru extrem de simplu şi anume, ţările sau zonele care au resurse economice suficiente sau chiar întrecând necesarul de consum şi pe care, prin muncă chibzuită le pun în valoare, sunt scutite de cutremure. Acolo însă, unde buumurile economice s-au bazat pe exploatarea resurselor altora, unde consumul deşănţat, în totul disproporţionat faţă de capacităţile resurselor proprii a devenit o adevărată religie a modernităţii, acolo sunt şi probabil vor fi mereu probleme. După cel de al doilea război mondial s-a produs un fenomen epocal: destrămarea imperiilor coloniale şi odată cu aceasta şi sfârşitul perioadei aproape istorice, de scurgere a bogăţiilor din colonii către metropole. În principiu, stăpânitorii coloniali de odinioară trebuie să trăiască prioritar din grădinile proprii, la rându-le destul de secătuite pe fondul unui consum sfidător. Câtă vreme au fost  rezerve, a fost bine. Se pare că s-a ajuns la fundul sacului. Numai aşa se poate explica faptul că ţări socotite de primă mărime economică precum SUA sau Japonia, sunt şi cele mai îndatorate. Cu datorii înspăimântătoare. Cui credeţi? Spre exemplu Chinei. Un viraj năucitor.
În toate ţările afectate se discută de două măsuri, ambele problematice. Pe termen imediat, restricţionarea severă a consumului. Greu, cu o populaţie obişnuită să trăiască pe picior mare şi nu totdeauna pe piciorul ei. A doua ar fi revigorarea economică. Greu şi aici, din pricina sărăciei de resurse. Iată de ce, economişti de marcă neînregimentaţi, prevăd vremuri tulburi, grele. Economia speculativă cred că şi-a trăit traiul. Va fi nevoie, la dimensiuni globale, ca omenirea să-şi adapteze consumul, raportat la o economie productivă, în funcţie de capacităţile resurselor. Cine nu o va face, va plăti poliţa.
Aflată în vârtej, România spune că s-a echilibrat, s-a stabilizat după nefericita experienţă a consumismului de-acum 2-3 ani. Cu toate acestea, nu suntem scutiţi de probleme. Odată pentru că măsurile n-au fost în totul drepte. Cei care prin speculă şi alte multe modalităţi şi-au însuşit imense bogăţii ale ţării trebuiau puşi la o contribuţie pe măsură în procesul de redresare, iar nu lăsat acesta preponderent pe umerii imensei mase. Apoi, autorităţile se dovedesc încă prea îngăduitoare cu cei care atentează la avuţia naţională. Dincolo de astfel de aspecte, să le spunem de mai minoră importanţă, rămâne la loc primordial punerea în valoare a resurselor. Din fericire pe cât s-a furat, de ai noştri sau de alţii, pe cât am înstrăinat, încă avem resurse. Una dintre ele, cea mai sigură, agricultura. Avem şi alte bogăţii, la sol sau subsol. Ele ne-ar putea asigura liniştea cu condiţia să le gospodărim chibzuit, prin muncă şi cu răspundere. Nu se poate ignora interdependenţa economică la nivel internaţional şi de aici, o justificată îngrijorare, care presupune înţelepciune şi prudenţă. Nu numai cei care ne conduc dar şi noi conduşii, trebuie să fim conştienţi de realităţile zilei de azi, de cele ce se pot prefigura în viitor şi ca atare, să colaborăm pentru menţinerea în limite acceptabile a condiţiilor de viaţă.
Am auzit multe voci preconizând plusarea bugetară spre salarii sau pensii. Sunt printre cei care socot că încă ar fi loc pentru o mai judicioasă echilibrare în aceste domenii pe fondul a ceea ce avem dar, mi se pare elementar să gândim că alternativa judicioasă şi credibilă este stimularea economică prin punerea în valoare a resurselor. Este singura şansă pe fond. Altfel, putem vedea acum pe viu ce însemnează să-ţi întinzi aşternutul pe datorii. S-ar putea, la un moment dat, poate chiar mai degrabă decât ne-am aştepta, ca şi cămătăria aceasta de anvergură internaţională să-şi arate colţii.

 

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Comentarii

0 comentarii

Anuleaza raspuns

Lasa un comentariu

Toate comentariile sunt moderate înainte de postarea pe site, pentru a elimina limbajul agresiv de pe această platformă. Mulțumim. Adresa ta de email nu va fi publicată.

Sus