Specializare stricta

Cel mai mare eveniment cultural ce se desfășoară acum în țară este Festivalul „George Enescu”. Deși publicul festivalului crește an de an, vedem cât de puțini se mai bucură de fapt de aceste concerte, cât de specializat este publicul amator de muzică simfonică, operă, muzică experimentală contemporană! S-ar putea face o paralelă cu grupul atât de redus de oameni care se mai poate bucura de arhitectura tradițională de la sate sau din orașele istorice… Pentru că majoritatea celor ce au norocul să locuiască într-o zonă cu construcții tradiționale/ vernaculare, nu se știu bucura de valorile estetice conținute în aceste alcătuiri - valori vizuale, valori spațiale, valori istorice incluzând patrimoniul zis imaterial! Ba mai mult - cei cu mulți bani și puțină cultură la purtător (degeaba este pe internet!) țin să-și demonstreze imposibilitatea de a se bucura de asemenea valori obținând autorizații de modificare ori chiar demolare a respectivelor construcții.
Revenind la muzică și stricta specializare a „consumatorilor”, situația cu muzica zisă pentru mase (gustată de cei mai puțin alfabetizați cultural) a ajuns la noi în țară ca o plângăceală/ cerșeală continuă, cu origini orientale (cam prin subcontinentul indian), cu instrumente ce sună isteric și texte de nivel cvasi-oligofren…Există, de fapt, trei tipuri de asemenea făcături: muzica preluată, ca sonoritate, de partea cea mai slabă din așa-zisa muzică ușoară internațională, cu elemente arabizante și repetitivitate bolnăvicioasă // cea suprapusă pe tradițiile populației nomade adusă de turci în Balcani – genul manelist // și pseudo-folclorul pe motive românești trasformate în stil oriental, care a început să vireze toate nunțile noastre în holocaust pentru urechi, dar mai ales pentru suflet! Am cunoscut cu toții numeroși „ascultători” de asemenea producții și care recunosc singuri că au devenit super-specializați: nu mai pot suporta nici o altfel de muzică… Ce-o fi în sufletul lor - e de sute de acatiste!
Problema este că tinerii au tot mai puține ocazii să-și cultive sufletul – să li se deschidă gustul pentru frumusețea matematicii, a fenomenelor fizicii și chimiei, a geografiei și culturii popoarelor, ca să nu vorbesc despre frumusețea așezărilor medievale față de stupiditatea cartierelor de blocuri din secolul trecut sau a celor de vile –din –cuburi, tot arabizante și ele, săracele…
Ne păstrăm în strictă actualitate ( și, Doamne, ce strictă va deveni peste câțiva ani!) arătând că, de vreo două decenii, o parte a forțelor politice-financiare de stânga și extremă-stânga din lumea „civilizată” a impus multor țări - cu alte tradiții culturale decât cele imigraționiste, specifice fostelor metropole/ capitale de imperii – așa-zisa „corectitudine politică”; în virtutea căreia noi, de exemplu, trebuie să acceptăm în viața noastră cotidiană culturi și religii total străine tradițiilor noastre, norme sociale care destructurează comunitățile noastre, mode stupide și discriminări pozitive pentru grupuri mici de populație sau de interese/ să nu zic apucături! Pentru că aceste grupuri sunt aici, cu noi, fie că au fost chemate, fie că nu. Cam cum e și în țările mai avansate, unde tot mai mulți se bulucesc, dar localnicii „trebuie” să le accepte apucăturile și stupiditățile…
DAR, la fel de bine noi, majoritarii, moștenitori ai unei tradiții europene milenare, ne putem întreba:
- este corect (politic) sa-mi devalorizez eu normele culturale și identitatea mea spirituală pentru oricare altul apărut prin zonă?
- este corect să fiu eu discriminat (negativ!) în tradițiile mele legate de familie, de educație, de credință? (vezi cazul pseudo-ateilor sau islamicilor care comandă creștinilor unde și când să fie afișate simbolurile creștine…în EUROPA)
- de ce trebuie eu să suport „cultura” cerșetoriei (tot mai agresive), a prostului-gust muzical cu decibelii la maxim, a refuzului de a participa normal la educația școlară etc.?
- de ce să fiu eu vinovat „moral” de apariția ghetourilor, cu o populație care nu vrea să se integreze nici normelor elementare de conviețuire, dar știe să țeasă mafii prin piețe (produse zoo-botanice…) și în zonele școlilor (etno-botanice…)
Până acum credeam că numai statul nostru nu este în măsură să rezolve aceste (false) probleme de „corectitudine politică” – noul marxism-leninism cu „indicății” de peste ocean!...Dar constatăm că nici Norvegia, Suedia, Belgia, Olanda, Marea Britanie, Franța, Germania nu se mai descurcă…
 

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Dacă ți-a plăcut, distribuie articolul și prietenilor tăi

de arh. Dorin Boilă