George Scripcaru: Am o frustrare fata de Sibiu!

Vicepreședinte al PD-L, George Scripcaru, este pe cale să devină primarul capitalei regiunii care urma să alăture județele Sibiu, Brașov, Alba, Mureș și eventual Harghita și Covasna. Din capul locului are o reținere față de Sibiu: aveți centură făcută de guvernul PDL, iar Brașovul a trebuit să și-o plătească.
Reporter: Cum vede Sibiul, primarul orașului care ar putea deveni capitală regională?
George Scripcaru: Acest lucru este o chestiune complementară, nu aș vedea-o ca pe o chestiune de orgoliu, în care Brașovul este o capitală și restul sunt sub. E o chestiune care ar putea fi complementară în sensul în care Hermannstadt și Kronstadt sunt un tot unitar, nu trebuie văzut totul la modul ăsta și să creăm frustrări.
Rep.: Frustrări deja există.
G. S.: Ar trebui văzută această problemă ca pe un parcurs de natură pozitivă, de a vedea lucrurile bune. Poate s-ar putea realiza un traseu al bisericilor medievale, care ar putea fi un element de legătură între cele două județe și care ar putea lega întreaga zonă.
Rep.: Există deja un astfel de proiect, început la Sibiu, și care unește patru județe. De ce ar trebui să avem totuși regiuni?
G. S.: Ar trebui luate în calcul lucrurile care te adună, nu cele care te pun în situația asta de interpretare. Pe urmă lucrurile că vrem noi, că nu vrem noi, viața și regulile  la care ne-am angajat noi și sunt parte a vieții noastre administrative, pentru că noi am vrut să fim în Uniunea Europeană, nu ne-a forțat nomeni. Nu ne-am legat de clanțele, de ușile de la Bruxelles, nu ne-am rugat noi în genunchi să fim parte a UE? Ori regulile valabile în alte țări, trebuie să fie valabile și la noi, nu spun de Brașov sau Sibiu. Mă refer la principiul a individualiza sau a nominaliza lucruri  sau o persoană care să dea o anumită interpretare. Să vedem partea plină a paharului, nu lucrurile care ni se par nouă că nu sunt corecte.
Rep.: Ipotetic vorbind, dacă ați fi primar al Sibiului, ce ați face aici în prima zi de lucru?
G. S.:  (râde) Nu, că dacă aș zice niște lucruri pe care le știu eu, s-ar supăra Johannis.
Rep.: Ăsta este riscul.
G. S.: Nu vreau să intru într-o contradicție cu Johannis, mă cunosc cu el, nu avem noi așa un dialog foarte intens, dar pe anumite principii suntem pe aceeași lungime de undă. Sunt așa, ușor dezamăgit, pentru că el a intrat într-un joc pervers, a fost în perioada trecută cu așa-zisul proiect Johannis, cu nu știu ce, nu știu cum. Ori din neștiință, ori din știință bine gândită, a intrat într-o discuție în care după părerea mea nu își avea locul și nu trebuia să se bage.
Rep: Totuși. Ce ați face în Sibiu?
G. S.: Aș face un proiect care să lege cele două orașe, Sibiu și Brașov. Tocmai că noi avem principiul ăsta să ne înfrățim cu unii din nu știu ce țară, dar noi între noi nu suntem în stare să facem proiecte commune. Asta înseamnă regionalizare.
Rep.: V-ar conveni să fiți în regiune cu sau fără Ținutul Secuiesc?
G. S.: Ținutul Secuiesc ar trebui tratat așa cum vorbim de Țara Bârsei în Brașov, de exemplu. Țara Oașului, Țara Hațegului, dar când ajungem la Ținutul Secuiesc ne ducem la gîndul că ne iau pământul și fug cu el în spate. Ținutul Secuiesc este parte a României, maghiarii din Ținutul Secuiesc sunt parte din România și trebuie să respectăm tradiția, cultura și meșteșugurile lor, așa cum respectăm tradiția din Miercurea sau Mărginimea Sibiului. Lucrurile acestea trebuie să le includem într-un patrimoniu național, pe care să-l fructificăm și în care să dezvoltăm activități și domenii integrate. Nu-i înțeleg pe cei care interpretează lucrurile la nivelul acesta. Că au ceva românii cu maghiarii. Eu trăiesc între ei și am o activiatte care îmi permite să spun lucrul acesta. Nu este nicio problemă între români și maghiari. Este o problemă artificială invocată de foarte mulți lideri care o folosesc  ca pe un motiv prin care să justifice activitatea și existența lor. Noi trebuie să găsim soluții prin care minoritate, fie română, fie maghiară sau de altă etnie să fie reprezentată în administrația publică locală, pentru ca cei care să se regăsească într-o structură decizională în administrația publică locală. Din păcate, nu facem lucrul acesta și ne plângem din varii motive. Și cel mai mult mă deranjează că invocă aceste motive unii care nu au nicio treabă prin secuime sau prin Ardeal. Sunt unii de prin Călărași sau Dolj care discută ei de români și de maghiari.
Rep.: Cu cine aveți o colaborare mai strânsă, cu sibienii sau cu cei din Covasna?
G. S.: Cu covăsnenii.
Rep.: Cum așa?
G. S.: Suntem mai apropiați, chiar discutăm lucruri împreună, chiar dezvoltăm proiecte împreună, colaborăm foarte mult împreună pentru rezolvarea unor probeme. De exemplu, spitalul de cardiologie din Covasna. Este un spital important, nu contează că e în Covasna, uitați-vă cum era înainte și cum arată acum.
Rp.: Cum i-ați caracteriza în cîteva cuvinte pe sibieni?
G. S.: Sunt niște efecte care vin din trecut, dar nu vin din nu știu ce perioadă istorică. Vin de pe timpul în care Nicu Ceaușescu era aici prim-secretar. Vezi doamne cum reprezintă ceva asta. Sigur, istoria, tradiția, cultura la Sibiu înseamnă foarte mult, însă eu sunt așa puțin frustrat că Sibiul are centură ocolitoare, făcută de guvernul actual, în ciuda faptului că Johannis a intrat într-un proiect. Și asta demonstrează că în politică facem lucrurile exact așa cum trebuie, dar eu rămân frustrat că Sibiul are o centură finanțată de actualul guvern, realizată de o firmă din Brașov, care nu și-a luat banii nici acum.
Rep.: Cum nu i-a primit?
G. S.: Ceea ce vă spun este adevărat, firma nu și-a primit banii. Și centura din Sibiu nu e făcută de autoritatea publică locală, așa cum s-a făcut la Brașov. Eu la Brașov am făcut centura din banii primăriei, m-am împrumutat și la bănci, pentru că am avut această necesitate, iar la Sibiu centura a fost făcută de un guvern care a fost acuzat și care a fost pus la colț chiar de aici de la Sibiu. E frustrant să vezi lucrul acestea. Pe de altă parte, e și un lucru pozitiv, că încerci să demonstrezi că răspunzi cu altă monedă și asta ține de eleganță, de civilizație de bun simț. Brașovul nu are așa o centură, dar o să aibă, pentru că am reușit să accesăm un fond european pe post-transport și vom completa cu bani europeni acest proiect, iar la Sibiu cred că se putea face la fel. Ar fi bine ca cei de aici să aprecieze acest lucru, deoarece cred că pentru sibieni e foarte important.
Totuși, raportat la Brașov, lucrurile sunt total diferite față de Sibiu. La Brașov am avut o activitate industrializată forțat, care ne-a produs acum niște efecte pe plan social. La Sibiu nu a fost aceeași situație și cred că activitățile sunt până la urmă complementare. Nu aș vrea să creez clișee între Brașov și Sibiu, e de apreciat fiecare oraș în feul lui pentru cât contribuie el pentru țara asta. Sibienii sunt la fel ca și brașovenii. Și brașovenii sunt la fel ca sibienii.
Rep.: La viitoarele alegeri v-ar fi mai ușor să candidați independent sau pe listele PDL?
G. S.: (zâmbește) Domnule, sunt un membru de partid și un președinte responsabil. Sigur, că dacă ești independent din punct de vedere politic, ai putea să te duci să spui că nu-ți asumi absolut nimic și să acuzi. Nu cred că e ”fair”.
Rep.: V-ar fi mai ușor să candidați independent?
G. S.: Dacă aș fi ipocrit, aș putea să spun asta.
Rep.: Vor fi mulți primari ipocriți la viitoarele alegeri?
G. S.: Primarii nu sunt ipocriți. Primarii trebuie apreciați pentru că ei, după președintele României, sunt primii oameni care au responsabilitate, sunt validați direct de către cetățeni, față de parlamentari, față de alți oameni, care sunt numiți și care uneori sunt mai presus de cei aleși și stabilesc reguli pentru cei care sunt aleși. Dar pentru ei nu.

 

Ai fost martorul unui eveniment care crezi că ar merita să fie prezentat în ziar?
Folosește modulul de sesizări din TS App, aplicația de mobil Turnul Sfatului, iar noi vom prelua și aprofunda subiectul.
Descarcă aplicația de aici: https://tsfatului.app.link/download

Urmăriți-ne pe Instagram / Facebook / YouTube

de Turnul Sfatului