De la patru ani si opt luni inchisoare, in Dosarul Apostu s-a ajuns la noua ani de puscarie

 

Chiar înaintea ultimei înfățișări din Dosarul Apostu, Înalta curte de casație și justiție a României condamna un important om de afaceri din vestul țării la închisoare cu executare, pentru dare de mită: undeva la 900 de lei. Era un semn că judecătorii din recursul promovat inclusiv de Carabulea și Apostu nu vor fi mai indulgenți decât cei de la Curtea de Apel Constanța.

La Constanța, vicepreședinta Curții de Apel care a judecat pe fond Dosarul Apostu l-a condamnat pe fostul prim-procuror al Parchetului de pe lângă Judecătoria Sibiu la trei ani de închisoare cu executare, plus alți doi ani de interzicere a unor drepturi. Dintre toate acuzațiile aduse lui Apostu de DNA, cea care a contat cel mai mult în pedeapsă a fost luarea de mită: cinci fapte, a numărat instanța. Aceleași cinci fapte au fost altfel cântărite la București. Cei trei judecători ai Înaltei Curți de Casație și Justiție care au judecat recursul au mărit pedeapsa pentru luare de mită la cinci ani. Restul pedepselor – pentru fals material în înscrisuri, uzi de fals, fals în declarații – nici nu au mai contat, deoarece pedeapsa aplicată a fost cea mai grea.

Lui Carabulea i s-a luat în calcul și darea de mită

Dacă în cazul fostului procuror, judecătorii au ridicat pedepsele pentru luare de mită, același lucru s-a întâmplat și în cazul fostului ofițer SRI, Tiberiu Popescu. Pentru cele două mite ”transferate” către Apostu, lui Popescu i-a fost mărită pedeapsa de la un an și opt luni la doi ani și jumătate.

În cazul lui Ilie Carabulea, CA Constanța l-a achitat pentru infracțiunea de dare de mită. Judecătorii ÎCCJ l-au găsit vinovat de această faptă, l-au condamnat la patru luni de închisoare, dar cea mai grea pedeapsă a fost cea dată pentru cumpărare de influență. Cei doi ani de închisoare cu suspendare de la Constanța au devenit, la București, un an și jumătate de închisoare cu executare.

Primele zile de închisoare nu l-au afectat

După cum a vuit întreaga presă la finele săptămânii trecute, este deja de notorietate că Ilie Carabulea a fost închis în arestul poliției sibiene, urmând să fie transferat la Aiud cu primul transport care va fi efectuat (probabil în jurul zilei de miercuri). Aflat în celulă cu un bărbat condamnat pentru infracțiuni ce țin de regimul circulației, Carabulea a intrat și ieșit de mai multe ori din celulă, fapt ce a făcut să fie văzut de mai mulți dintre cei aflați în arest. ”Era chiar zâmbitor, mergea degajat. De fiecare dată când a trecut era astfel”, povestește, din arest, unul din ”colegii” lui Carabulea.

De la Aiud, penitenciarul de maximă siguranță s-a făcut ”remarcat” în țară pentru faptul că în ultimul timp aici se insistă pe rolul culturii în ”reintegrarea socială”. Prin urmare, în ultimul timp conducerea penitenciarului a inițiat o serie de proiecte culturale, ultimul de acest gen fiind aducerea unor artiști care au umplut un zid întreg cu graffiti al cărui rol este de ”a insufla persoanelor private de libertate dorinţa de a-şi schimba în bine viaţa atât pe parcursul executării pedepsei cât, mai ales, după liberare”. La Aiud, Carabulea va putea folosi biblioteca recent dotată cu fond de carte, dar și cluburile pe diferite teme, inclusiv religioase.

Căi de atac

Sentința de la Înalta curte de casație și justiție este definitivă, dar nu și irevocabilă. Căile de atac extraordinare ar fi recursul în anulare sau revizuirea. ”În acest caz, după părerea mea, este extrem de greu de acceptat de către instanțe vreuna din aceste căi de atac”, a declarat, pentru Turnul Sfatului, un reputat avocat specializat în domeniul penal.

Cine l-a trimis pe Carabulea la închisoare

Completul de judecată care a pronunțat, săptămâna trecută, sentința în recursul din Dosarul Apostu sunt Georgeta Barbălată, Mirela Sorina Popescu și Iulian Dragomir. Acesta din urmă este unul din magistrații amenințați de senatorul Cătălin Voicu, pe vremea când Dragomir intenționa să candideze la președinția ÎCCJ. În februarie, Dragomir a admis cererea DNA de arestare preventivă a uneia dintre colegele sale, de la ÎCCJ.

Georgeta Barbălată, pe de altă parte, este purtător de cuvânt al ÎCCJ, iar numele ei a fost implicat într-un scandal legat de un româno-vietnamez trimis în judecată pentru spălare de bani. La o percheziție a unui birou de-al acestuia, procurorii DNA au găsit fotografii în care alături de româno-vietnamez era și Barbălată.

Mirela Popescu a fost promovată la ÎCCJ în 2010 de la CA Pitești. Printre cazurile mai cunoscute judecate de ea se numără cel a unor procurori, foști procurori și judecători acuzați și condamnați pentru fapte de corupție în ”aranjarea” concursurilor de promovare în procuratură.

Ai fost martorul unui eveniment care crezi că ar merita să fie prezentat în ziar?
Folosește modulul de sesizări din TS App, aplicația de mobil Turnul Sfatului, iar noi vom prelua și aprofunda subiectul.
Descarcă aplicația de aici: https://tsfatului.app.link/download

Urmăriți-ne pe Instagram / Facebook / YouTube