Marţi,
25.01.2022
Innorat
Acum
-7°C

Politicienii vor sa vanda – populatia vrea sa accepte?

 

Chiar dacă cei din conducerea țării ar vrea să ascundă asta, tot se observă cu ușurință cum se grăbesc ei să vândă ultimele resurse minerale ale României, până mai sunt tot ei la cârmă! Este un proces care s-a accelerat continuu, începând cu toamna anului trecut și a căpătat accente dramatice în ultimele săptămâni: însuși președintele țării clamează, cu orice ocazie, că trebuie să înceapă exploatarea resurselor subterane, cu o insistență demnă de o cauză mult mai bună…

În șapte ani nu s-au construit structuri necesare apariției de noi locuri de muncă, nicăieri în țară, dar acuma e supra-urgent să se dea de lucru la câteva sute de persoane în Munții Apuseni și la câteva zeci la prospecțiunile pentru gazul de șist! Ticăloșia este de-acum pe față, chiar dacă drapată în „grija pentru dezvoltare prin privatizare”… Doar că, după două decenii de privatizări cel puțin dubioase, am putut vedea (pe spinarea și portofelele noastre) că aceste înstrăinări de resurse economice majore au fost toate, absolut toate, în defavoarea consumatorilor, adică a noastră! Numai prețuri maximale, numai reduceri de personal, numai afaceri mascate cu grupuri de interese conduse în continuare de mafii economice românești! Nu am fi vrut să aibă dreptate economiștii de tipul lui Ilie Șerbănescu (ASE București) - de la început contra privatizărilor specific românești și tot de la început euro-sceptici - dar s-a adeverit că tocmai ei au avut până la urmă dreptate: înstrăinările cu tot felul de clauze secrete și continuări de jafuri pe filieră autohtonă sunt cu totul altceva decât privatizările de succes din Polonia, Cehia, Slovenia și Slovacia!

Și așa am ajuns ca în România să se aplice constant regula „toate avantajele și câștigurile economice din operații cu activele statului se privatizează (adică intră definitiv în buzunare particulare), iar toate dezavantajele, pierderile și neprevăzutele din aceste operații se socializează” - adică le plătim noi toți, contribuabilii, pe unele până la a doua generație de-aici încolo!

Dacă îi pasă cuiva de prosperitatea lui și a familiei, eventual chiar a orașului său și a țării, ar trebui să-și reamintească de toate cele de mai sus când alege să fie de acord cu această grabă nesăbuită (sau prea interesată) a conducătorilor, și, cu atât mai mult, când va alege cui să-și dea votul!

În aceeași idee revin la problema proiectului de exploatare a zăcămintelor de minerale rare și prețioase din Apuseni (Roșia Montană, Roșia Poieni). Am văzut luni de zile, pe toate canalele media din țara asta, cum o ceată de plângăcioși s-au străduit, pe bani mulți, să ne convingă de imposibilitatea de a mai trăi în acele zone fără a se deschide exploatările în cariere deschise, unde doamnele vor găsi cu siguranță un loc de muncă… Acestor persoane, care altfel par normale, le pot recomanda două soluții; una de așteptare, până se descoperă o tehnologie curată și sigură de extracție, care să nu aducă țării mai multă pagubă decât câștigul (și-așa foarte limitat) și a doua, foarte simplă și posibil de aplicat chiar mîine:

- să meargă nici 40 de km mai spre est, pe valea Rimetei, și să viziteze satul RIMETEA! Satul este mai mic decât localitatea Roșia Montană, locuitorii sunt urmași de austrieci și maghiari, mineri din tată în fiu, tot la exploatări multicentenare de minereuri de fier și cupro-aurifere și tot aflați departe de căi lesnicioase de transport. Acolo ar putea vedea cum o comunitate fără venituri din minerit (totul e închis de mult) a acționat solidară și determinată să utilizeze resursele culturale locale, tradițiile și frumusețea peisajului, pentru a-și schimba viața cu forțe proprii. Desigur că au cerut ajutorul multor specialiști și au fost foarte uniți în a păstra toate construcțiile și toate obiectele tradiționale pe care le-au putut salva, pentru că au aflat că istoria, obiceiurile și casele vechi sunt comoara lor inepuizabilă! Au știut să fie solidari în a face proiecte de salvare a tradițiilor, reînviere a celor pierdute în timp – și au reușit în cca 10 ani să transforme satul Rimetea într-o bijuterie de locuire rural-montană, fără nici o sursă de poluare, cu zeci de pensiuni și atracții pentru turism cultural și agro-ecologic, în care sunt antrenați cu toții. Ei au obținut deja statutul de site UNESCO și premiul Europa Nostra pentru restaurarea impecabilă a construcțiilor tradiționale și salvarea peisajului cultural specific!

Cu adevărat ar avea ce învăța toți plângăcioșii din Roșia Montană- Roșia Poieni și din toate satele Apusenilor care se depopulează și îngroașă rândurile asistaților statului din orașele limitrofe! Ar vedea că, apelând la specialiștii aflați în România și micii întreprinzători deja stabiliți în Apuseni, ar putea să-și realizeze în câțiva ani structuri de regenerare a satelor, a peisajului, de economie alternativă bazată pe resurse durabile, inepuizabile, pe credință și bun-simț! Adevărul e atât de aproape și atât de limpede!

Comentarii

0 comentarii

Anuleaza raspuns

Lasa un comentariu

Toate comentariile sunt moderate înainte de postarea pe site, pentru a elimina limbajul agresiv de pe această platformă. Mulțumim. Adresa ta de email nu va fi publicată.

Sus