Stanga-dreapta

M-am întâlnit cu un politician cunoscut, pe centru, în chiar ziua votului. De fapt, nu m-am întâlnit... mai degrabă am fost doborât la pământ de politicianul grăbit, care se uita mai mult stânga-dreapta decât înainte... Cum nici eu nu mă uit prea atent pe unde merg, a avut loc o ciocnire frontală, în urma căreia, am fost amândoi împrăștiați pe pământ. Împrăștiați, e puțin zis... Ciocnirea a produs o undă de șoc atât de puternică încât a măturat câinii maidanezi pe o rază de trei kilometri... După ce mi-am revenit, mi-am adunat picioarele și mâinile de pe jos și m-am uitat la om... Se ridicase înaintea mea și încerca să adune miile de hârtii pe care le scăpase pe jos... Am dat să îl ajut, însă m-a îmbrâncit politicos, de-am căzut din nou pe jos... M-am ridicat din nou și am așteptat să adune hârtiile și să le pună în geanta-diplomat. Apoi l-am salutat și l-am întrebat unde se grăbea de nu vedea nimic în fața lui...

”Mă duc la vot, că am o datorie civică de îndeplinit”, mi-a spus râzând fals și strângând la piept diplomatul. Eu atunci am observat o hârtie lipită de unul din pantofii mei, am ridicat-o și i-am dat-o, nu înainte de a-mi arunca un ochi de curios pe ea... Mi-am dat seama că e un buletin de vot și am ridicat din sprâncene... El a luat hârtia și a băgat-o rapid în diplomat, după care a zâmbit ca un pui de castor puțin constipat...

”Vreți să vă asigurați că nu rămân oamenii fără buletine de vot, să înțeleg...”, i-am zâmbit ironic printre dinți... Omul s-a fâstâcit, a dres glasul de două ori, a scuipat apoi puțin în dreapta, scăpând printre dinți două copane de curcan, după care mi-a răspuns cu același zâmbet de castor...

”Nici vorbă... Eu sunt un om corect! Doar mă știi... Sunt doar niște hârtii... Cum să am eu buletine de vot?” Apoi a râs gros, forțat... După care, un strănut venit parcă din străfundurile universului paralel, a început să i se urce pe mânecă, apoi pe guler și apoi violent, în nas... A urmat încă o undă de șoc, în urma căreia politicianul s-a deșirat pe tot trotuarul... Mucii i-au zburat în trei din cele patru puncte cardinale. Nu am avut șansa să mă aflu în cel de-al patrulea și am fost lovit în plin... Hârtiile însă i s-au împrăștiat în toate cele patru zări...

Unde de șoc a strănutului a fost atât de puternică încât doi câini din preajmă au început să schelălăie... În timp ce eu curățam cu un buletin de vot prins din aer mucii de pe mânecă, politicianul se adunase și alerga disperat ca un copil care încerca să prindă fluturi într-o poiană plină de insecte. Am prins apoi alt buletin zburător și l-am privit mai atent.. Avea o ștampilă pusă regulamentar exact în dreptul politicianului care alerga acum după fluturi... Am zâmibit amar  și am rupt buletinul... M-a văzut, cu coada ochiului...

”Ați pierdut un vot”, i-am strigat. Însă s-a făcut că nu mă aude... A adunat conștiincios toate hârtiile și a dat să plece...

”Să trăiți! Facem tot ce trebuie să iasă preferatul nostru”, am auzit din spatele meu... Un preot cu un diplomat în spate, din care ieșeau câteva hârtii, s-a grăbit să dea mâna cu politicianul. Apoi au luat-o amândoi la fugă către o Românie corectă și mai bună, așa cum devine ea de la alegeri la alegeri. 

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).