SCRISOARE D-LUI "CAPOTA"

Un domn ( sau doamnă?) sub pseudonimul „Capota” face comentarii pe marginea unor articole publicate de mine în Turnul Sfatului „gratulându-mă”cu expresii ca „porc bătrân”, „trădător, odios-asasin al propriului frate”, „securist împuţit”. Nu m-aş formaliza pentru injurii şi de principiu nu mă cobor la nivelul unei astfel de polemici, dar reluarea după mai bine de zece ani a afirmaţiei privitoare la trădarea de frate, după ce instanţele de judecată au hotărât irevocabil că e vorba de o calomnie, nu poate fi trecută nici de această dată cu vederea.

 

​Cum s-a relatat pe larg în presa vremii, fostele cadre din conducerea Ministerului de Interne îndepărtate de mine în 1997, au făcut front comun pentru a mă discredita. În şedinţe conspirative s-au oprit în final la afirmaţia că mi-aş fi trădat fratele la securitate fiind condamnat la moarte şi executat, afirmaţie pusă în gura unui călugăr care ar fi fost închis în celulă cu fratele meu Dr.Alexandru Dejeu. Iată depoziţia de martor la ÎCCJ ziaristul Mirel Curea de la ziarul Naţional a relatat: „După instalarea în funcţia de ministru de interne, la puţină vreme, în mediile acestui minister circula zvonul potrivit căruia Gavril Dejeu ar fi fost în relaţii de colaborare cu fosta securitate şi şi-ar fi trădat fratele la securitate, Cu timpul zvonul s-a amplificat în sensul că tot mai mulţi ofiţeri din fosta conducere mi-au confirmat aceste zvonuri. Generalul Tudor Amza mi-a spus că ar exista un călugăr care ar fi fost închis împreună cu fratele lui Gavril Dejeu şi căruia i s-ar fi confiat în acest sens”. Ziaristul spune mai departe că a stat de vorbă cu acel călugăr în prezenţa generalului Tudor Amza dar zisul călugăr - în realitate un infractor notoriu condamnat la ani grei de închisoare pentru delapidare şi relaţii sexuale cu minori, „nu mi-a povestit nimic în legătură cu trădarea fratelui”.

​Eşuând încercarea de compromitere pe această filieră, s-a recurs la serviciile tânărului Lupu Iulian, un nemulţumit colaborator al meu în cadrul PNŢCD.Redau din declaraţia acestuia în faţa Tribunalului Sibiu: „La sfârşitul lunii octombrie începutul lunii noiembrie 1977 am fost informat de către OCTAVIAN HOANDRĂ ziarist la ziarul Ziua, FLAVIUS POPA, ziarist la Curentul, DAN IOAN BOGDAN, GUSTI CONSTANTIN, redactor la Antena 1, şi un ziarist al Evenimentului Zilei.”Lupu relatează în continuare:„informaţia referitoare la denunţarea fratelui său de către partea vătămată şi efectele acestui denunţ mi-au fost precizate DE TOŢI ZIARIŞTII DE CARE AM FĂCUT VORBIRE...

 

Precizez că ziariştii Octavian Hoandră, Flavius Popa şi Ioan Bogdan mi-au precizat la momentul informaţiilor că aceste discuţii sunt oportune deoarece anumite mijloace de informaţii în masă intenţionează să înceapă o campanie impotrivapărţii vătămate Gavril Dejeu”.

​Niciunul dintre ziarişti nu s-a aventurat pe faţă în acest odios scenariu. În schimb a făcut-o naivul Lupu Iulian, ieşind pe Antena 1 şi RTS şi apoi pe programul I al TVR, declanşând astfel la nivel naţional senzaţionalul scandal. Nu la multă vreme el a fost preluat de Vadim Tudor într-o conferinţă de presă şi apoi în ziarul România Mare. Acesta, urmare unei atitudini critice luate la adresa sa de către mine în calitatea oficială de ministru, a hiperbolizat în stilui caracteristic afirmaţia sub titlul „Vitrina cu monştri” şi afirmând că sunt un monstru - „ datorită păcatului originar de a-ţi fi turnat la securitate fratele,prin anii „5o”,acesta fiind arestat în munţi şi executat”.

​Judecătoria Sibiu l-a condamnat, prin sentinţa penală nr.600 din 16 aprilie 1999 pe Lupu Iulian la 5 milioane lei amendă penală iar Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie l-a condamnat, prin Decizia nr.79 din 9 iunie 2003 pe Vadim Tudor la 10 milioane lei amendă penală, în sarcina ambilor reţinându-se infracţiunea de calomnie. Cele două hotărâri au constatat, pe baza unui probator bogat că afirmaţia gravă de trădare de frate a fost făcută de cei doi în cadrul unui amplu scenariu de compromitere. Înadevăr, totul luase amploarea unei mostruozităţi în care au fost implicaţi fostul ministru Doru Ioan Tărăcilă cât şi fostul director SRI, Radu Timofte, ba până şi Mitropolitul Nifon. Întregul scenariu este demn de o poveste poliţistă şi o voi relua în cadrul unei cărţi ce va apare în curând.

​Trebuie să constat că dl. ”Capota” este bine „informat” de vreme ce a adoptat pseudonimul acesta. Dr.Iosif Capotă a fost condamnat la moarte şi executat alături de fratele meu în cadrul celebrului proces al mişcării partizane din munţii Apuseni. Greu de crezut că este vorba de o coincidenţă de nume.

​Domnul cu pricina mă învinuieşte şi de faptul că aş fi distrus PNŢCD. Îi reamintesc pe această cale că timp de 10 ani cât am condus organizaţia PNŢCD Sibiu, aceasta a fost cea mai puternică organizaţie de partid în plan local şi printre primele trei la nivel naţional.

​Am scris acest material nu în dorinţa de a polemiza cu dl.”Capota” ci pentru că vehicularea în continuare a calomniei de trădare îmi căşunează un real disconfort moral cât şi pentru a-i atrage atenţia că poate ajunge pe urmele celor doi antecalomniatori.

 

​28 august 2012