Fondurile structurale – un mit pentru ONG-urile sibiene

În judeţul Sibiu sunt aproape o sută de ONG-uri, toate supravieţuiesc cu ajutorul voluntarilor, sponsorizărilor din partea foştilor benefiari sau din ajutorul acordat de câte o fundaţie din Germania sau Olanda. Toate au nevoie de bani, toate caută resurse, dar aproape nici una nu benefiază de fonduri Phare, fonduri destinate unor astfel de asociaţii.

Coordonatorii ONG-urilor se plâng că e „muncă multă şi cheltuială şi mai multă” pentru a depune un proiect pentru Fonduri Structurale, iar şansele de a-l obţine sunt destul de limitate.

Asociaţia umanitară „Dare to care”, din comuna Roşia este un centru de plasament de tip familial, care acum se ocupă de 13 copii, cu vârste cuprinse între 6-18 ani.

„Noi suntem un centru rezidenţial, cu fonduri private, iar sponsorii noştri sunt din Olanda. Luăm aceşti copii şi vrem să îi facem să se simtă ca într-o familie, să aibă afecţiune, mâncare, hăinuţe, tot ce au nevoie pentru a se dezvolta armonios, adică să aibă o şansă”, spune coordonatoarea centrului, Cătălina Mărginean.

Pentru toate acestea, mai adaugă coordonatoare, trebuie bani, iar banii vin exclusiv din sponsorizări, pentru că încercarea lor de a accesa fonduri europene a fost respinsă.

„Am pregătit în 2010 un proiect şi l-am depus pentru a obţine şi noi fonduri pentru reparaţii şi alte îmbunătăţiri necesare centrului. Dar proiectul nostru a fost respins pe motiv că este neeligibil. Acum noi am avea nevoie de bani şi ne-ar interesa să depunem alt proiect, dar pentru alcătuirea dosarului trebuie alţi bani, pe care e destul de greu să îi obţinem în condiţiile în care statul român asigură doar 10% din cheltuieli”, mai spune Cătălina Mărginean.

Ca să primeşti bani, trebuie să dai bani

Nici pentru Asociaţia misionară creştină „Speranţa” din Şelimbăr, mitul fondurilor europene nu a devenit realitate. Drumul spre accesare costă, iar asociaţia şi-a dat seama că nu are bani ca să depună un proiect prin care de fapt...cere bani.

„Când a fost înfiinţată asociaţia s-a pornit de la ideea că trebuie să facem ceva pentru a ajuta şi am avut şansa de a găsi sprijin la nişte prieteni din Germania şi la voluntari. Am început o construcţie şi am depus şi noi cerere pentru nişte fonduri europene, dar nu am reuşit să le obţinem, pentru că Uniunea Europeană vine cu o parte din bani, dar o parte trebuie pusă de noi, ori fundaţia noastră nu dispune de fonduri. Nu am reuşit să obţinem un ajutor nerambursabil, aşa că am apelat iarăşi la donaţii şi am cerut ajutorul colaboratorilor din Germania”, spune Cornel Bîrlea, directorul centrului.

În aceeaşi situaţie a ajuns şi asociaţia „Cornelia şi Bobu” din Agnita, care a depus mai multe proiecte, dar nu a reuşit să obţină nici un ban. De vine este, după cum spune directorul Iancu Ursu, „procesul greoi, care necesită multe acte, care trebuie mereu îmbunătăţite, durând prea mult şi determinându-te, ca undeva pe drum, să renunţi”.

Nici vecinii nu-s mai norocoşi

În judeţele Cluj şi Vâlcea, ONG-urile se confruntă cu aceleaşi probleme: nu se poate ajunge la fonduri şi se caută ajutor la sponsori. Lucica Dinică, coordonatoarea fundaţiei „Soul to soul” din judeţul Vâlcea, spune că acum pregăteşte un proiect pentru a accesa fonduri Phare şi, deşi nu ştie nici un ONG care să fi obţinut, rămâne optimistă pentru că vrea să depună un proiect în colaborare cu o altă fundaţie „că aşa poate-i sporesc şansele de reuşită”.

„Am încercat şi noi, dar am întâmpinat probele şi am reunaţat. Documentarea presupune multe acte, cheltuieli şi doamna care se ocupa de acte a concluzionat că la cât de mici sunt şansele de reuşită, efortul finaciar este prea mare” povesteşte şi Adriana Berendi, de la Asociaţia Caritatea Umanitar Internaţională din Cluj Napoca.

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Dacă ți-a plăcut, distribuie articolul și prietenilor tăi