Joi,
18.08.2022
Cer Senin
Acum
18°C

Interviu cu … morile de vant

De vreo doi ani încoace ni se coace o altă grozăvie, de data asta foarte aproape de Sibiu – și chiar pe teritoriul „urban” al orașului: amplasarea a 29 de turnuri metalice înalte de 100 de metri, cu pale de încă cca 45 m., tocmai pe culmea Cindrelului, între Muncel și vârful Surdu – acțiune unicat în Europa, unde nici un guvern nu acceptă mutilarea munților! Doar se știe că munții, indiferent de înălțimea lor absolută, sunt o resursă de prim ordin a fiecărei țări și toate legile de protecție a naturii și peisajului (chiar date de birocratica Uniune Europeană !) prevăd absoluta prioritate a prezervării zonei montane.
După mai multe inițiative de mică anvergură contra acestui proiect, domnul arhitect Constantin Voiciulescu, din garda seniorială a breslei și a celei a iubitorilor muntelui, a prezentat Ordinului Arhitecților din Sibiu problema complexă a zonei montane dintre Olt și Jiu și dezastrul care se prefigurează prin această încercare de cocoțare a industriei pe culmile Cindrelului. I-am adresat d-lui arhitect întrebările de mai jos.

D.B: Cum apreciați tăcerea totală asupra subiectului turbinelor eoliene, proiectate pe creasta Cindrelului, din presa și zona ong-urilor ecologiste sibiene?
C.V.: Eu îmi explic această tăcere prin două posibilităţi: ori într-adevăr nu se cunoaşte problema eolienelor din Păltiniş, fapt posibil datorită „discreţiei” cu care au avansat formele de întocmire a proiectului, cât şi etapa de avizare până la Agenţia de Mediu, ori se cunoşteau şi s-a ales calea „pe şoptite”, poziţie mult mai discutabilă.

D.B: Credeți că publicul sibian, iubitorii muntelui, realizează fenomenele declanșate de acceptarea acestui proiect de către proprietarii terenurilor, primari etc. sau de mercenariatul specialiștilor ce cauționează studiile de fezabilitate ?
C.V.: Şi în acest domeniu se profilează două variante. Ori nu cunosc subiectul deloc şi nici detaliile proiectului eolienelor din Bătrâna – Beşineu, care sunt amplasate pe un teren inclus de mult în documentaţii de specialitate ca domeniul schiabil de cea mai bună calitate a Păltinişului, sau vara ca zonă de trasee turistice importante. Dimensiunile (H = 150 m / l = 100 m) transformă turbinele în nişte uriaşi rotitori ce scot din scară muntele şi poluează vizual peisajul întregii zone a staţiunii, a munţilor adiacenţi şi a Depresiunii Sibiului. Ori ştiu de aceste elemente, dar rămân impasibili „din motive ştiute de ei” – poziţie mult mai gravă – deoarece lasă să se distrugă viitorul turistic, sportiv şi de agrement al Păltinişului şi îndeosebi zona de altitudine Bătrâna – Surdu (Beşineu) şi Munţii Cindrel, precum şi a drumurilor de acces din Orlat până pe Vf. Bătrâna, zone care vor fi distruse din punct de vedere ecologic de circulaţia unor vehicule de transport utilajele cu lungimi între 24 – 54 metri liniari!

D.B.: Ce s-ar putea face pozitiv în zona Păltinișului – există un PUG avizat? Prezentați exemple similare din zone montane europene.
C.V.: Primăria Sibiu, cu toate că a avut pentru staţiunea Păltiniş – Sibiu pornind din 1996 un PUG corect şi detaliat, integral avizat, NU A BENEFICIAT DE EXISTENŢA LUI, ba mai mult,  L-A IGNORAT permiţând implanturile PUZ-urilor pentru case de vacanţă şi ulterior pensiuni, care au adus prejudicii aspectului şi funcţionării corecte a staţiunii Păltiniş – Sibiu şi, în final, a făcut posibilă proliferarea ideii cu eolienele din Bătrâna.
În actuala situaţie de vid legislativ, în privinţa existenţei unui PUG valabil, aş propune reactualizarea celui din 1996 şi aplicarea lui, incluzând acordurile comunelor Răşinari, Poplaca şi Cristian, mai ales în problemele de domeniu schiabil şi instalaţii de transport pe cablu, până la apariţia unui proiect actualizat care implică o perioadă de cca. 2 ani pentru întocmire şi avizare.
Apropo de exemple, sunt greu de găsit, deoarece suntem singurii care reuşim „să ne dăm cu stângu-n dreptul” pentru o asemenea problemă importantă şi clară, atât pentru Mărginimea Sibiului cât şi pentru Municipiul Sibiu. Exemple pozitive sunt nenumărate în Alpii Europei Centrale: despre cum mai multe comune și-au pus laolaltă suprafețele montane și gestionează stațiuni, domenii schiabile și trasee de vară din care trăiesc toate chiar foarte bine!

D.B.: Spuneți-ne ce posibile căi de blocare a acestui tip de investiții industriale în zone protejate le apreciați ca fiind realiste în acest moment.
C.V.: În primul rând lămurirea publicului sibian şi a forurilor locale de avizare în  legătură cu erorile în care s-ar implica promovând investiţii cu amplasamentul, gabaritul şi consecinţele dezastruoase de funcţionare pentru staţiune şi a munţilor adiacenţi, precum şi a distrugerii peisajului şi a mediului, având mai cu seamă în vedere că acest domeniu este clar reglementat de Legea Peisajului nr. 451/08.07.2002 şi Legea Muntelui nr. 329/2009, care sunt grav încălcate de proiectul turbinelor eoliene. În al doilea rând informarea organelor centrale de coordonare şi decizie din domeniu, de „năzbâtia” ce se pune la cale în Păltiniş – Sibiu. În al treilea rând apelarea la Guvernul României, cu prezentarea argumentelor deja enunţate şi, în final, „o jalbă mare la Dumnezeu”, că El este, desigur, şi turist şi schior şi iubitor al naturii, că doar El a zămislit-o!

Cele de mai sus fiind zise, mulțumim d-lui arh. Voiciulescu pentru această necesară atenționare! Cine răspunde?

Ai fost martorul unui eveniment care crezi că ar merita să fie prezentat în ziar?
Folosește modulul de sesizări din TS App, aplicația de mobil Turnul Sfatului, iar noi vom prelua și aprofunda subiectul.
Descarcă aplicația de aici: https://tsfatului.app.link/download

Urmăriți-ne pe Instagram / Facebook / YouTube

Comentarii

1 comentarii

al.c

Acum 9 ani

Felicitari redactiei si rugamintea de a deschide o campanie pe aceasta tema.Sunt trimise numeroase proteste de catre cluburi,ong-uri, persoane si acestea pot furniza materiele de presa.
Raspunde
Anuleaza raspuns

Lasa un comentariu

Toate comentariile sunt moderate înainte de postarea pe site, pentru a elimina limbajul agresiv de pe această platformă. Mulțumim. Adresa ta de email nu va fi publicată.

Sus