Joi,
05.08.2021
Cer Senin
Acum
16°C

Este bine sa stim II

Îngăduiţi, vă rog, ca să semnalăm câteva aspecte nepotrivite întâlnite în viaţa credincioşilor creştini, pe care este bine să le ştim, deoarece, nu-i aşa, „din greşeli învaţă omul”.

Continuare de săptămâna trecută

4)  Referitor la materiile de jertfă aduse de credincioşi la Sfânta Liturghie şi la alte slujbe religioase:

     În cadrul Sfintei şi Dumnezeieştii Liturghii credincioşii aduc prescuri, vin, apă pe care apoi slujitorul Domnului, adică preotul, le foloseşte în cadrul Sfintei Proscomidii. Astfel, este de la sine înţeles că toate acestea trebuie să fie proaspete, naturale şi curate, căci pentru tot ceea ce primim de la Dumnezeu nu putem răsplăti decât cu ceva asemănător. Nu se concepe, aşadar, ca cineva să-şi aducă jertfa lui nesângeroasă la biserică ca de exemplu: prescura să fie mucegăită, sau să aibă miros de mezeluri pentru că a fost ţinută în frigider lângă alte alimente; vinul să fie oţetit sau amar, sau cu depuneri pentru că nu s-a spălat bine sticla în care este adus; apa să aibă miros de stătut. Apoi şi primitorul darurilor sfinte, adică credinciosul creştin, nu se poate înfăţişa oricum, (la nuntă nu poţi participa decât având trupul curat, din cap până-n picioare şi îmbrăcat cu haină de nuntă, nu altfel - cf. Parabolei nunţii fiului de împărat Ev. Matei 22, 1-14; Luca 19, 47, 21-37 ).

     Ce e de făcut: Atât cel ce aduce darurile la slujbă cât şi darurile aduse trebuie să se ridice la înălţimea aşteptărilor lui Dumnezeu, Cel ce le primeşte, să exceleze în curăţenie, prospeţime, naturalitate, căci e posibil ca Dumnezeu să nu accepte acel dar oferit dacă nu corespunde sfinţeniei locului şi măreţiei Sfintei Taine.

5)Referitor la starea sufletului înaintea şi în timpul Sfintelor Slujbe:

     Am putut observa pe parcursul spovedaniilor credincioşilor, că foarte mulţi dintre ei vin să se spovedească la modul foarte simplist. Şi mă refer aici la criteriile după care se fac aceste spovedanii şi la cine se raportează penitentul, la păcatele lumii sau la sfinţenia sfinţilor. Există în literatura duhovnicească aşa-numitele „Îndreptare de Spovedanie” (concepute de Părintele Ilie Cleopa, sau de Părintele Nicodim Măndiţă, sau extrase din învăţăturile Părintelui Arsenie Boca, există îndreptare de spovedanie chiar şi pentru copii sau pentru tineri) ce cuprind liste de păcate generalepe care le-ar putea săvârşi oamenii. Citindu-le, analizându-şi propria viaţă, credincioşii pot observa printre aceste enumerări anumite păcate pe care descoperă că le-au săvârşit şi ei, dar, spre surprinderea lor constată că nu au ştiu că aşa ceva poate fi socotit ca păcat. Prin urmare, aceste îndreptare de spovedanie sunt foarte folositoare pentru cei ce doresc să îşi facă odată în viaţă o spovedanie generală. Apoi, am constatat că mulţi dintre cei ce se spovedesc nu ştiu că înainte de spovedanie trebuie citit un anumit canon de rugăciune, numit „Rânduiala Sfintei Împărtăşiri” (existent în majoritatea cărţilor de rugăciuni sau separat în mici broşuri speciale), ce cuprinde rugăciunile ce se citesc înainte de Sfânta Împărtăşanie şi după Sfânta Împărtăşanie. Există, tot aşa, şi rugăciuni care se citesc în plus de către cei evlavioşi înainte şi după spovedanie.

      Ce este de făcut: Toate acestea se pot achiziţiona de la librăriile din cadrul eparhiilor sau de la pangarele bisericilor pentru a fi folosite de cei ce doresc să se spovedească corect. Pe lângă aceasta, frumuseţea rugăciunilor pline de smerenie din cadrul „Rânduielii Sfintei Împărtăşanii” ne ajută să vedem în noi adevărata stare de fapt în care ne găsim în acel moment, adevărata realitate în care vieţuim, pentru ca apoi, împreună cu Domnul Hristos să putem a ne ridica sufletele şi inimile cât mai sus, aşa cum rostim cu toţii într-un glas în timpul Sfintei Liturghii, la îndemnul preotului slujitor, „Sus să avem inimile!” „Avem către Domnul!”.

     Mai trebuie precizat aici un lucru extrem de important pe care cei ce se împărtăşesc în marile posturi, sau odată în an, într-o dimineaţă, îl ignoră total. Imediat după ce se împărtăşesc, părăsesc biserica înainte de terminarea Sfintei Liturghii. Aceştia dau dovadă că nu au înţeles nimic din datoria de creştin, iar Trupul şi Sângele lui Hristos pe care l-au primit, din marea milostivire a lui Dumnezeu, nu le va fi de folos. De ce, pentru că Hristos este Săvârşitorul Sfintei Liturghii şi El rămâne în biserică până la sfârşitul slujbei, apoi pleacă în trupul şi sufletul celui cuminecat. Pentru El, merită să te învoieşti de la servici, odată în an, nu-i aşa?

6)Referitor la vorbele ce ies din gura unui creştin ortodox:

     Încă de la Sfânta Taină a Botezului, atribuită la 40 de zile de la naştere, pruncului i se ung locurile unde se află organele de simţ de pe trupul lui cu Sfântul şi Marele Mir. Astfel, i se deschid porţile de intrare ale Duhului Sfânt, prin pecetluirea locului cu sfântul şi Marele Mir şi rostirea de către preotul slujitor a formulei „Pecetea Darului Sfântului Duh”. Prin urmare, ochii să primească darul vederii celor sfinte şi puterea de a se feri de cele ce sunt indecente, imorale, distrugătoare de suflet, nasul să miroase miros de bună mireasmă duhovnicească, urechile să asculte numai cuvinte de folos mântuirii şi să devină surde la tot ce murdăreşte sau ponegreşte, gura să vorbească numai cuvinte frumoase, ziditoare, înţelepte, iar gustul să nu fie prelungit spre patimă, trupul întreg inclusiv mâinile şi picioarele să lucreze pentru a-L ajuta pe Dumnezeu în înfăptuirea lucrării de mântuire a oamenilor.

     În acest caz, este de la sine înţeles că unui creştin nu-i este îngăduit să înjure, să vorbească pe cineva de rău, să blesteme, să mintă, să pomenească pe diavol - de exemplu trimiţând pe cineva la el, folosind cuvinte ca „du-te la dracu” sau „dă-l la naiba” sau „dă-l ...”. De ce nu ne este permis aşa ceva? Pentru că în orice creştin locuieşte Hristos, încă de la Sfântul Botez el s-a împărtăşit cu Trupul şi Sângele Domnului. Atunci, cum să trimiţi pe cel în care locuieşte Dumnezeu, deci implicit pe Dumnezeu, la Satana, căci trimiţând pe cutare om la cel rău implicit îl trimiţi şi pe Cel care locuieşte în el, la cel rău. Putem spune atunci, cine eşti tu omule, de rosteşti aşa ceva, cine te crezi? Uiţi cine ţi-a dat viaţă şi îţi întreţine viaţa? Uiţi Cine ar putea să îţi şi ia viaţa, dacă ar vrea? Deci, te rog, nu mai abuza de marea îngăduinţă, de marea milostivire a lui Dumnezeu.

     Sunt unele cuvinte, sau expresii pe care omul le rosteşte din inconştienţă, de multe ori, şi prin rostirea lor, fără să-şi dea seama, îi sminteşte pe cei de lângă el. Îi sminteşte pentru că şi ei, mai ales dacă sunt copii mici, vor copia aceleaşi expresii, aidoma cu ale lui şi le vor rosti ca pe ceva normal. Iată cum normalul devine anormal...

     Ce este de făcut?

     Vedeţi, dacă oamenii ar privi altfel lucrurile, ar şti ce este bine şi ce este rău pentru ei, căci este bine când ştim aceste lucruri, că atunci ştim şi ce rău săvârşim, ce urmări are acest rău şi ca urmare ne vom păzi aşa cum trebuie pe mai departe. După revoluţia din decembrie 1989 au apărut pe standurile librăriilor din ţara noastră foarte multe cărţi religioase, cu pagini întregi de învăţături duhovniceşti care aşteaptă să fie citite, pentru ca credincioşii creştini să nu mai facă greşeli inutile. Îndemnăm la citire pe toţi cei doritori de mântuire, altfel nu vom şti nicodată ce vrea Dumnezeu de la noi şi mai important, nu vom aprofunda cele ştiute. Să luăm exemplul de mai sus, şi să ne întrebăm cu ce se alege cel care cu gura lui rosteşte de mai multe ori pe zi numele diavolului decât pe cel al lui Dumnezeu (pe care s-ar putea să nu-L rostească nici măcar odată)? Cine ţine lumea aceasta să nu se prăbuşească, Dumnezeu sau Satana? Cine a creat lumea? Dumnezeu sau Satana? Cine va judeca lumea, Dumnezeu sau Satana? Atunci, care trebuie să fie direcţia omului? Spre Dumnezeu sau spre Satana?Avem fiecare câte o minte ca să înţelegem aceste lucruri, avem ochi să vedem pe cine trebuie, avem urechi să auzim numai ceea ce ne mântuieşte, aşadar, trebuie doar să luăm aminte, să fim realişti, nu-i aşa?

7)Referitor la starea de rugăciune din timpul sfintelor slujbe:

     Creştinul ortodox vine la sfânta biserică ( se scrie biserică cu b atunci când ne referim la locaşul de cult ca edificiu, iar Biserică, cu B când ne referim la ea ca instituţie) să se întâlnească cu Bunul Dumnezeu pentru că ştie că Domnul este gazdă în Casa Domnului, adică în biserică şi în  Biserică. Pentru aceasta creştinului trebuie să i se ofere toate condiţiile pentru ca aici să se poată ruga, să îşi găsească pacea şi liniştea sufletească, alinarea necazurilor, să poată primi ajutor de la Dumnezeu pentru rezolvarea problemelor sale sau încredinţarea că sprijinul va veni în mod sigur, chiar dacă va trece ceva timp. Adică, să nu-şi piardă cumva credinţa, aşa şubredă cum e la câte unii, şi să cadă în păcat. Astfel, încă de la intrarea în lăcaşul sfânt, credinciosul este convins că a intrat în Casa Domnului, apoi se aşează într-un colţişor şi se roagă participând la slujba săvârşită de preoţii slujitori, atât credincioşii prezenţi precum şi toate puterile cereşti cele nevăzute cu ochiul liber, până la sfârşitul ei când preotul dă binecuvântarea finală. Pe parcursul slujbei religioase, de câteva ori, credincioşii primesc binecuvântare de la preoţi prin cuvintele „Pace tuturor”, ca să dobândească starea de rugăciune, starea de linişte sufletească, ca să poată să-L audă pe Dumnezeu vorbindu-le din cuvintele Sfintei Scripturi. Cu atât mai mult este valabil pentru cei care se şi împărtăşesc la Sfânta şi Dumnezeiasca Liturghie. Iar la plecare, însoţit de binecuvântarea lui Dumnezeu Îl poartă cu cinste până în casa lui. Acolo, omul este gazdă, iar Dumnezeu este musafir, şi va fi tratat cum se cuvine unui astfel invitat.

     Aşadar, orice perturbare a acestei stări face să se împiedice lucrarea lui Dumnezeu şi să nu se obţină cele pe care le doreşte creştinul. Sfântul Serafim de Sarov spunea că „adevăratul scop al vieţii creştine este dobândirea Duhului Sfânt”. Deci orice perturbare a stării de rugăciune a credinciosului împiedică dobândirea Duhului Sfânt.

     Ce este de făcut?

     Comportamentul fiecărui participant la slujbă trebuie să fie spre ajutorarea lui Dumnezeu în misiunea Lui de a dărui tuturor oamenilor mântuire. Orice perturbare în timpul săvârşirii slujbelor prin vorbe, gesturi, diverse atitudini, deplasări necugetate, râsete, orice deranjare a slujbei prin diverse mijloace, e obligatoriu a fi eliminate, pentru că altfel, Duhul Sfânt nu are cum să intre, chiar dacă acel creştin are deschise (pecetluite cu Sfântul şi Marele Mir încă de la Sfântul Botez) porţile de intrare. Cel care are puterea de a se înfrâna pe sine însuşi este un învingător, iar cel ce nu poate, trebuie să poată. Altă alternativă de la Dumnezeu, nu are.

     Mă voi opri astăzi aici cu semnalarea greşelilor săvârşite de credincioşii creştini şi cu sfaturile şi îndemnurile, date din inimă către inimă, pentru îndreptare. Deocamdată, e suficient dacă s-ar corecta cel puţin cele relatate până acum.

     Dacă, mergând pe cărările acestei lumi, veţi observa pe cineva că nu se comportă ca un creştin ortodox, atunci rugaţi-vă în tăcere pentru el, având grijă să nu cădeţi şi voi în aceleaşi greşeli. Iar dacă veţi avea posibilitatea, folosind duhul blândeţii (cel mai indicat de folosit pentru că de cele mai multe ori se întâmplă că omul nu vrea să te-asculte, chiar ia în râs ceea ce îl sfătuieşti), puteţi să-i spuneţi celui ce greşeşte că Dumnezeu îl vrea orto-creştin, orto-dox şi nu slab-creştin.     Poate, veţi spune, se poate trece peste ele, fără să le bagi în seamă, ca şi până acum. Dar ele sunt lucruri care se pot remedia uşor, fără durere Să auzim de bine şi să ne rugăm unii pentru alţii, ca fraţi creştini ce suntem întru Acelaşi Hristos Iisus!

Preot Liviu Anghel, Parohia „Sfinţii  Împăraţi Constantin şi Elena III” din Sibiu

Click aici pentru articolul de săptămâna trecută

Comentarii

4 comentarii

crestin

Acum 8 ani

CURATE si ADEVARATE SFATURI CRESTINE! DUMNEZEU sa va aibe in paza si pe noi toti! DOAMNE AJUTA!
Raspunde

sibian

Acum 8 ani

Sfaturi foarte utile pentru a deveni mai buni, mai umani, mai crestini. Multumim si asteptam continuarea acestor articole. DOAMNE AJUTA !
Raspunde

sibian

Acum 8 ani

De \'credinciosi\' se tot ia acest stimabil domn Popa dar de colegii lui de breasla care opresc \'cele sfinte\" pentru a raspunde la telefon si a programa preafacatoare de bani activitati ca nunti, botezuri, inmormantari etc. Nici omul nu mai e ce-a fost adica un credul care baga capul in pamant si pune botul dar nici cu popii nu mie rusine - afiseaza lux, incearca sa manipuleze si cel mai tare ei cred ca au monopol la D-zeu. Omul trebuia sa faca bine din propria initiativa (asta daca are cei 7 ani de acasa), utilizand propria ratiune asupra a ceea ce e bine sau rau, nu sa-i zica popa, vecinul, politaiul cu bulanul, profesorul sau sefu.
Raspunde

Radu

Acum 8 ani

Eu de acum sunt destul de batran dar tot nu m-am lamurit cum e bine sa faci:cum zice popa sau cum face popa?
Raspunde
Anuleaza raspuns

Lasa un comentariu

Toate comentariile sunt moderate înainte de postarea pe site, pentru a elimina limbajul agresiv de pe această platformă. Mulțumim. Adresa ta de email nu va fi publicată.

Sus