Presedintele CJ Alba: Sibiul apare in scena abia dupa instaurarea stapanirii habsburgice

Preşedintele Consiliului Judeţean (CJ) Alba, democrat-liberalul Ion Dumitrel, susţine că 'visul de veacuri al tuturor românilor a fost Unirea, nu regionalizarea, iar excluderea, fără nicio şansă, a Alba Iuliei de la statutul de capitală regională este un act de trădare faţă de fiinţa naţională, faţă de români şi de lupta lor de veacuri'.

Ion Dumitrel consideră, potrivit unui comunicat transmis AGERPRES, că 'Alba Iulia este din nou lăsată pradă unor interese străine de fiinţa naţională'.

"Asistăm în ultima perioadă la un troc politic în care primează doar interesele mărunte ale unor partide aflate vremelnic la conducerea ţării, un troc politic ce face, conştient sau nu, jocurile unora care au fost interesaţi doar de slăbirea fibrei naţionale", a declarat, potrivit sursei citate, preşedintele CJ Alba.

Democrat-liberalul Ion Dumitrel susţine că, "fără niciun fel de consultare publică reală, cu nişte sondaje oculte vânturate pe la televiziuni, în şedinţe de partid cu aplauze furtunoase, demne de perioada stalinistă, Albei Iulia i se minimizează rolul istoric şi i se neagă importanţa naţională, spunându-se răspicat că ea nu contează şi că decizia de stabilire a capitalei regionale se discută între Sibiu şi Braşov".

Preşedintele CJ Alba aminteşte că, în evoluţia istorică a Transilvaniei, Alba Iulia a deţinut statutul de capitală pentru aproape un mileniu, "însemnătate pe care Sibiul şi Braşovul - de altfel oraşe foarte importante, cu istorie bogată şi tradiţie multiculturală şi multietnică - nu o au nici adunate împreună".

În opinia lui Ion Dumitrel, Alba Iulia are prestigiul şi tradiţia multiseculară a unei capitale, aducând o serie de argumente în favoarea oraşului Alba Iulia.

Acesta menţionează că la Apoulon, Alba Iulia de azi, este consemnată prima capitală a dacilor appuli, în anul 43 înainte de Hristos. Numele oraşului a fost păstrat chiar şi de romani, ca recunoaştere a importanţei sale, după cucerire devenind Apulum, cel mai important centru economic, militar şi administrativ al noii provincii romane. După decăderea romanilor, Alba Iulia avea să-i impresioneze şi pe slavi, care îi atribuie supranumele de Bălgrad, de la zidurile sale albe. Se constituie aici voivodatul de la Bălgrad (sec. VII-XI).

Mai târziu, primul judeţ ce a apărut în Transilvania a fost comitatul Albei, menţionat încă de la 1177, primii voievozi de Transilvania fiind şi comiţi de Alba.

Şi mai târziu, după ce turcii lui Soliman Magnificul au transformat Ungaria în paşalâc, Alba Iulia a devenit capitală a Principatului autonom al Transilvaniei şi cel mai important centru politic, administrativ, cultural şi religios al Transilvaniei.

Preşedintele CJ Alba mai aminteşte că Mihai Viteazul a intrat triumfător în această capitală la 1600, realizând prima unire politică a Ţărilor Române, întărind Mitropolia Ortodoxă şi deschizând drumul către Marea Unire de 200 de ani mai târziu.

"Sibiul apare în scenă abia după instaurarea stăpânirii habsburgice, când guvernatorul se mută. Chiar şi aşa, Alba Iulia rămâne capitala militară, aici construindu-se cea mai mare cetate Vauban din Transilvania, rămasă până azi unică în ţară şi una dintre cele mai impresionante din Europa", menţionează Ion Dumitrel.

Într-o perioadă grea din istorie, când românii sunt asupriţi şi lipsiţi de drepturi, se reuşeşte înfiinţarea primei şcoli în limba română din Transilvania, într-un oraş legat puternic de Alba Iulia, prin destinul său, la Blaj.

"Conştient de puternicul simbol al Albei Iulia, aici alege guvernul de la Viena să-i martirizeze pe Horea, Cloşca şi Crişan în 1785, şi tot aici este umilit Avram Iancu, aducând Albei Iulia şi un nedorit statut de capitală a jertfei româneşti pentru păstrarea fiinţei naţionale", se mai arată în comunicatul semnat de Ion Dumitrel.

Democrat-liberalul subliniază că cel mai important moment din istoria românilor a fost actul de la 1 Decembrie 1918, Unirea cea Mare de la Alba Iulia.

El menţionează că tot la Alba Iulia a avut loc, în 1922, Încoronarea Regelui Ferdinand.

Ulterior, se petrec o serie de reforme în România, iar Alba Iulia îşi recapătă şi rolul administrativ. Chiar dacă legea prevedea, la momentul respectiv, că municipii pot fi doar oraşele cu peste 100.000 de locuitori, Nicolae Iorga, cunoscând importanţa istorică şi simbolică a Albei Iulia pentru poporul român, pune mai presus de orice interesul naţional şi acorda oraşului statutul de municipiu cultural şi capitală a Ţinutului Mureşului, deşi Alba Iulia avea atunci doar în jur de 11.000 de locuitori, a menţionat Ion Dumitrel.

"Iată deci, că marii oameni de stat au ştiut să pună mai presus de orice interesul naţional şi să cântărească corect, după principiul importanţei pentru fiinţa naţională, nu după cel al numărului de locuitori, stabilind la Alba Iulia capitala Ţinutului Mureşului ce avea în componenţă nouă judeţe: Alba, Sibiu, Făgăraş, Mureş, Turda, Târnava Mare, Târnava Mică, Ciuc şi Odorhei', arată preşedintele CJ .

Democrat-liberalul aminteşte că după 1951 a început şi 'munca' asiduă de distrugere a simbolului naţional numit Alba Iulia, oraşul fiind pedepsit pentru însemnătatea sa în cadrul fiinţei şi identităţii naţionale a românilor.

Ion Dumitrel spune că "abia după 1968, o dată cu depărtarea de modelul sovietic, Alba Iulia începe să-şi recapete însemnătatea", când este înfiinţat Muzeul Unirii, se amenajează pentru vizitare Sala Unirii, se dezveleşte statuia lui Mihai Viteazul şi este sărbătorită, de peste 100.000 de oameni, aniversarea a 50 de ani de la Marea Unire.

El face referire şi la perioada de după 1989, când Ziua Naţională a României a fost stabilită, prin Constituţie, la 1 Decembrie. Ulterior, în 1994, cele două camere ale Parlamentului României, reunite în şedinţă comună, la 30 noiembrie, în semn de preţuire şi recunoştinţă faţă de semnificaţia de excepţie a Albei Iulia, o declară 'Cetate-Simbol a Marii Uniri a Românilor', aminteşte preşedintele CJ Alba.

Importanţa deosebită a Albei Iulia este recunoscută apoi din nou de Parlamentul României în anul 2001, când prin Legea 344, Alba Iulia a fost declarată obiectiv de interes naţional.

"Din păcate, astăzi, asistăm cu toţi, cu durere în suflete, la o nouă încercare de slăbire a Albei Iulia şi de negare a importanţei sale pentru România. Deşi, cu ani în urmă, acest lucru s-a făcut conştient, la îndemnul şi sub interesul unor state străine, nu vreau să cred că interese revizioniste mai acţionează astăzi atât de puternic încât să ni se spună că Alba Iulia nici nu intră în discuţie pentru viitoarea capitală regională şi că decizia se va lua între Sibiu şi Braşov', a declarat preşedintele Ion Dumitrel.

Acesta a conchis că, la fel cum Nicolae Iorga a înţeles că trebuie judecat după criteriul interesului naţional, nu după criteriul numărului de locuitori, şi în prezent "decizia trebuie să fie fundamentată luând în discuţie mai multe argumente, nu doar cifrele reci din statistici".

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

de Stefan Dobre

Administrație
Telefon:
0724 605 815