Istoria unui dosar de coruptie: DNA vs. Dragan

Dosarul trimis în judecată de DNA în cazul Ancăi Drăgan, fosta directoare a Direcției generale de asistență socială a județului, a atras atenția publică în 2009, atât prin suma pusă în discuție – gestiunea frauduloasă a unui milion de euro -, cât și prin faptul că DGASPC devenise o instituție remarcată prin dese scandaluri. În timp, însă, a dispărut atenția publică asupra dosarului în care Anca Drăgan, alături de alți doi angajați ai sistemului de protecție socială, au fost trimiși în judecată de DNA pentru fapte de corupție. Fapte care nu există, după cum au constatat, definitiv și irevocabil, judecătorii. Turnul Sfatului vă prezintă istoria acestui caz.

Anca Drăgan a fost înlăturată din funcția de director al Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului Sibiu în octombrie 2009, când DNA a confirmat începerea urmăririi penale împotriva acesteia. Fosta directoare a fost trimisă în judecată, fiind suspectată de infracțiuni de corupție, abia în mai 2010, alături de Anca Daniela Crișan și Radu Vasile Pascu. Cei doi au fost managerii a două proiecte finanțate din fonduri europene: amenajarea Centrului de îngrijire și asistență (CIA) de la Biertan și a Centrului de integrare prin terapie ocupațională (CITO) Mediaș. Primul avea o valoare de aproximativ 285.000 de euro, iar cel de-al a depășit ca valoare 600.000 de euro. Ancheta celor de la DNA a pornit după ce au apărut informații că cele două centre sociale au fost plătite integral din banii europeni (alocați din 2006 prin Phare), deși lucrările fie nu au fost terminate, fie au fost prost executate. Procurorii DNA au suspectat că aceste fapte sunt numai bune de încadrat la unele de corupție.

”Să nu se piardă banii”

Anchetatorii au încercat să convingă instanțele de judecată (Judecătoria Sibiu, pe fond, și Curtea de Apel Alba  Iulia, la recurs) că cei trei inculpați au întocmit rapoarte false pentru a primi ultimele tranșe de bani din fondurile Phare - aproape 50.000 de euro. Acești bani, au susținut anchetatorii, nu ar fi trebuit plătiți din moment ce lucrările la cele două Centre nu erau finalizate. Cei de la DNA au adus în sprijinul lor și două rapoarte ale Corpului de control al prefectului Sibiului, controale efectuate la începutul lui 2008. Controale care susțineau același lucru: documentele indică finalizarea tuturor lucrărilor, deși acest lucru nu este adevărat.
În replică, inculpații au susținut pe parcursul proceselor că legislația confuză și situațiile concrete i-au determinat să apeleze la diferite artificii pentru a primi acele ultime tranșe de bani, care ar fi putut fi pierdute dacă documentele ce nu reflectau întru totul realitatea nu ar fi fost depuse.
Pe parcursul proceselor a reieșit că, de fapt, chiar dacă lucrările la cele două centre din Biertan și Mediaș nu au fost finalizate la primirea ultimelor tranșe de bani, aceste fonduri tot pentru proiectele respective au fost folosite.
Anca Drăgan a arătat că se consideră nevinovată atâta timp cât Oficiul de plăți Phare a avizat și efectuat plățile, ”luând la cunoştinţă întregile documentaţii împreună cu adiţionalele şi anexele,cu lucrările neexecutate şi cele necorespunzătoare calitativ”.

Judecătoria Sibiu: nu e penal, dar trebuie recuperați aproape 50.000 de euro

La judecata pe fond, proces care s-a încheiat la Judecătoria Sibiu în ianuarie anul acesta, instanța a apreciat că faptele pe care DNA le prezintă ca fiind infracțiuni de corupție nu au legătură cu penalul. ”Este indiscutabil că inculpaţii au apelat conştient la diverse artificii juridice pentru a obţine ultima tranşă de  bani în folosul celor două proiecte, însă acest aspect nu reprezintă în opinia  instanţei un temei suficient şi raţional de a angrena răspunderea penală a celor trei inculpaţi. (...) Astfel, s-a constatat că sumele finale obţinute de la Oficiului de Plăţi şi Contractare Phare au fost folosite exclusiv în vederea  terminării celor două centre care funcţionează în prezent şi care sunt acreditate în conformitate cu prevederile legale în vigoare în  interesul comunităţii. Aceste elemente denotă fără îndoială o conduită pozitivă a inculpaţilor”, a considerat judecătorul de caz.
Prin urmare, toți cei trei inculpați au fost achitați în ceea ce privește acuzațiile de infracțiuni de corupție, instanța având în vedere și profilul socio-moral al celor trei: depozițiile martorilor au conturat ”o conduită socială ireproşabilă”.
La Sibiu, însă, judecătorul a constatat existența unui prejudiciu ”prin faptul că inculpaţii deşi cunoșteau că nu sunt terminate lucrările la cele două proiecte au cerut banii aferenţi ultimei tranşe din fondurile  bugetului general al  Comunităţilor Europene”. De aceea,
Anca Drăgan și Radu Pascu au fost condamnați la plata, în solidar, a peste 41.000 de euro, iar Anca Drăgan și Daniela Crișan la despăgubiri civile de 7.500 de euro.

Recursul, tot achitare

Recursul ce a urmat la DNA a menținut achitarea celor trei inculpați, în ciuda procurorilor DNA, care au cerut ca modul defectuos de implementare a proiectelor CITO Mediaș și CIA Biertan să fie dat drept un exemplu pentru cheltuirea fondurilor europene.
Curtea a arătat că, totuși, este adevărat că în documentele întocmite pentru plata tranșelor de bani europeni au fost trecute mențiuni ”inexacte”. Magistrații au luat însă în considerare faptul că, independent de voința inculpaților, constructorii nu și-au respectat termenele, au apărut vicii ascunse ale construcțiilor ce urmau a fi reabilitate, precum și cheltuieli suplimentare. Totodată, Curtea recunoaște că ”lipsa unei legislaţii coerente care să ofere soluţii concrete în atari situaţii, a determinat inculpaţii să recurgă la măsuri apte să excludă riscul neplăţii celei de a treia tranşe”.
Prin urmare, și la recurs, cei trei acuzați au fost achitați.

Paguba nu există

Spre diferență de Judecătoria Sibiu, Curtea de Apel Alba Iulia a abordat diferit latura civilă a procesului, respectiv despăgubirile. ”Contractele de finanţare şi-au atins scopul, centrele ocupaţionale  funcţionând la parametri normali”, au arătat judecătorii din Alba Iulia. ”Obligarea celor trei inculpaţi la plata sumelor de bani stabilite de către instanţa fondului reprezentând contravaloarea ultimelor tranşe din cele două proiecte (...) ar reprezenta pentru aceştia o sancţiune excesivă, suplimentară şi  disproporţionată în raport cu faptele care li se impută, cu atât mai mult cu cât în aliniatele anterioare s-a arătat că lucrările de remediere nu au fost realizate din aceste fonduri”. Remedierile au fost făcute din garanțiile de bună execuție ale constructorilor, dar și din fondurile autorităților. Prin urmare, Curtea de Apel Alba Iulia a respins cererile de despăgubiri invocate de Ministerul Finanțelor în proces.

Destituită a doua oară

Demisă prin hotărâre a Consiliului Județean Sibiu în octombrie 2009, Anca Drăgan a fost repusă în fruntea DGASPC Sibiu luna trecută. Tot prin hotărâre a CJ Sibiu, adoptată în urma încheierii procesului. În aceeași zi, însă, aceeași consilieri județeni au adoptat o nouă hotărâre, prin care o destituie din nou pe Anca Drăgan, sub motivul că pentru activitatea din primele zece luni ale anului 2009 a primit calificativul ”nesatisfăcător”.

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

de Traian Deleanu

Investigații, Administrație
Telefon:
0740 039 148
E-mail: traian[at]turnulsfatului.ro