La intrare in Sibiu: ”Mananci cat vrei, cu 20 de lei”

Ăsta a fost sloganul care mi-a atras atenția la intrarea în Sibiu dinspre Șelimbăr, de îndată ce treci de sensul giratoriu: ”Mănânci cât vrei, de 20 de lei”. E altceva decât ternele reclame cu meniul zilei la același 11,99 de lei. Prin urmare, fără să îmi dau seama cum îi spune restaurantului, m-am așezat săptămâna trecută la una din mese, pregătit să urmez îndemnul de pe panoul de la drum.
Înăuntru, ce să zic, totul era banal. Închideți ochii și scoateți din memorie imaginea unei singure camere, cu barul înalt în spate și două-trei sticle de tărie așezate într-un colț, cu frigiderul de bere într-o parte a barului pe care stă un televizor pornit pe Pro TV. Apoi vreo cinci – șase mese, de câte patru locuri. Două ferestre și asta e. La cele două mese ocupate se mănâncă ”povestit”.
Tocmai când mă pregăteam să caut pe după bar vreun ospătar, a venit doamna care e și la recepție. Pentru că restaurantul fără un nume pus în scenă e la parterul pensiunii Look Inn. Doamna și-a cerut scuze și a așteptat. Eu așteptam meniul, ea mă aștepta pe mine. I-am spus că vreau să mănânc cât pot și ea îmi spunea de meniul zilei la, evident, doar 12 lei. Eu nu, vreau la 20 de lei cât pot. Până la urmă înțelege și zâmbește. ”Reclama e acolo de pe vremea când altcineva avea restaurantul. Acum avem meniul zilei”.
În fine, după ce încearcă să mă convingă, totuși, să aleg meniul zilei din care enumeră vreo trei combinații, doamna îmi aduce un meniu scris. Și se proptește în spatele meu, să urmărim împreună oferta de pe file. Meniul, simplu. Câteva feluri de ciorbă, câteva preparate din carne de porc, pui și vită, parcă și un pic de pește, dar aici nu mai pot garanta deoarece eram tot mai stânjenit de privirea de peste umăr, însoțită din când în când de câte un deget care întărea cele scrise în meniu.
Împins de la spate, aleg în grabă o ciorbă rădăuțeană și o porție de aripioare picante. Ciorba, deși nu era în meniul zilei, a venit foarte repede. Aș bănui de ce, dar mă abțin, pentru că ciorba cu verdeață din plin pe deasupra nu era rea, în ciuda sării folosită peste măsură. Și asta în condițiile în care nu eram deloc înfometat.
La fel, fără să aștept, au venit și aripioarele. Trei la număr, nu mai multe, și acestea de încadrat la categoria ”nu sunt rele”, căci doar nu sunt mari specialități. Sosul care le însoțea avea un gust pregnant de bulion folosit în exces, iar cartofii fierți mai bine lipseau. N-aveau nici o noimă, de aceea au și rămas în farfurie. Dacă eram înfometat poate că m-aș fi încruntat, dar așa, aripioarele au fost suficiente și m-au și păstrat vesel, pregătit să scriu domol.
Am ieșit rapid din restaurant, după ce am plătit, în afara bacșișului, 31,4 lei. Cam multișor, dacă avem în vedere calitatea și locul: opt lei ciorba, 12,5 lei cele trei aripioare de pui, 3,9 lei cartofii fierți, 3,2 lei varza albă, un leu pâinea și 2,8 lei apa plată.

Mihai Viteazu și cei 40 de pitici

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Dacă ți-a plăcut, distribuie articolul și prietenilor tăi

de Turnul Sfatului