Mai multi epileptici in judetul Sibiu, dar neintregistrati si netratati

Epilepsia este o tulburarea neurologică cu care încep să fie diagnosticaţi tot mai mulţi sibieni. Medicii spun că îngrijorătoarea nu e doar creşterea numărului de cazuri, ci faptul că muţi sibieni nu se prezintă la specialist, ci ajung pacienţi la Psihiatrie şi ajung cu boalal într-un stadiu prea avansact pentru ca tratamentul să mai permit bolnavului să ducă o viaţă normal.

Peste 200 oficial, aproximativ 600 în realitate

“În Sibiu doar 208 pacienţi apar înscrişi în ambulatoriul de specialitate. Din păcate sunt muţi despre care nu avem date, numărul lor este mult mai mare, probabil de trei ori mai mare. Nu este o afecţiune care să se poată trata fără ajutor de sprecialitate, fără supravegere. De exemplu. la pacienţii întregistraţi, la fiecare şase luni trebuie crescută schema de tratament.Vin pacienţi cu crize noi, în diferite stadii, dar nu orice primă criză este un indicator al epilepsiei. Tocmai de aceea, aceştia se prezintă la controale periodice pentru a urmări evoluţia şi a vedea dacă avem de-a face cu epilepsie sau cu alteceva”, spune dr. Corina Roman Filip, medic în cadrul secţiei Neurologie.

Epilepsia este o tulburare neurologică comună care se datorează unor factori care interferează cu impulsurile electrice la nivelul creierului. Sistemul nervos produce descărcări electrice bruşte, excesive şi dezorganizate, care duc la apariţia convulsiilor. Convulsiile pot interfera temporar cu controlul musculaturii, controlul defecaţiei, vorbirea, vederea şi conştientă bolnavului. Apariţia convulsiilor este înspăimântătoare, în special dacă sunt severe.

“Dacă medicamentaţia e corect administrată şi potrivită pacientului, atunci acesta poate să ducă o viaţă normală. Din păcate şi la medicamentaţie este un întreg proces de urmărit. De exemplu, sunt medicamente apărute recent, care pot afecta cognitiv pacientul. Acest lucru este extrem de important pentru că scopul e să reducem sau să ţinem sub control crizele. Acestea sunt deosebit de dăunătoare, deoarece la fiecare criză pacientului îi moare un număr de neuroni. Aşa că repetarea crizelor duce o la afectarea funcţiilor cognitive, îngreunând comunicarea, înţelegerea şi alte acţiuni ale pacientului. Multe porbleme apar la pacienţii vârstnici, care iau şi alte tipuri de medicamente, pentru alte afecţiuni, şi care pot interacţiona cu tratamentul pentru epilepsie ducând la alte complicaţii”, mai spune dr. Corina Roman Filip.

Epilepsia posttraumatică şi vasculară

Cei nouă medici de la secţia de Neurologie a Spitalului Clinic Judeţean Sibiu spun că cele mai des întâlnite cazuri sunt cele de epilepsie vasculară, cauzată de accidente vasculare cerebrale şi epilepsia posttraumatică, în care crizele apar sau persistă după 6 luni - 1 an de la traumatisme.

“Cel mai des aduţii se îmbolnăvesc de epilepsie vasculară, acesta în cazul adulţilor vârstnici sau foarte dese sunt în utima vreme, apariţiile posttraumatice, adică după accidente. De asemenea, în context toxic, etilic şi infecţios. Şi să nu uităm cazul celor cu demenţe vasculare degenerative. Nu sunt puţine nici cazurile pacienţilor care au patologie tumorală, adică în contextual unor tumori cerebrale primitive sau metastaze cerebrale”, mai spun specialiştii.

Pentru o persoană cu epilepsie există activităţi care îi sunt contraindicate, cum ar fi să şofeze, să suţină activităţi la înălţime, aproape de surse de apă sau de foc, deci situaţii care ar putea cauza alte afecţiuni în momentul căderii pacientului, dacă are o criză.

Epilepticii sunt condiţionaţi când vine vorba de muncă, aceştia trebuie să aibă joburi care să nu ducă la rănirea lor în cazul în care au o criză la locul de muncă.

“Aproape toţi pacienţii cu epilepsie au nevoie de suport psihologic, tocmai de aceea încercăm să încurajăm formarea unei asociaţii a persoanelor cu epilepsie în judeţ, unde ei ar putea beneficia împreună de suport psihologic de grup şi nu numai, fapt care ar conta enorm în evoluţia persoană a fiecărui pacient”, mai povesteşte Corina Roman Filip.

Greu de diagnosticat

Pentru că punere unui diagnostic în cazul epilepticilor nu este tomai uşor de făcut, specialiştii sibieni spun că mulţi ajung să urmeze tratamente care le amplifică nu doar crizele, dar şi alte afecţiuni asociate, în timp ce alţii ajung să devină pacienţi fideli ai spitalelor de psihiatrie.

“Există crize generalizate sau crizele temporare care îi fac pe mulţi să ajungă la Psihiatrie. Un diagnostic corect, stabilirea dacă un pacient are sau nu epilepsie, nu poate fi făcută decât de specialist. E dificil de încadrat criza sau de descris manifestările acesteia, pentru că ea se face posttraumatic, atunci când pacientul nu îşi mai aminteşte nimic din ce s-a întâmplat şi de aceea e nevoie de martori. O singură criză epileptică, suferită de pacient fără substrat lezional dovedit imagistic, nu înseamnă epilepsie. Poate să fie o descărcarea a neuronilor, privarea de somn, stres, consum de alcool, stimularea a luminozităţii, în cazul luminilor puternice şi intermitente din locaţii de noapte. Aceasta criză nu o tratăm. Dar dacă apare o a doua criză, atunci facem o encefalogramă care ne va ajuta la punerea diagnosticului”, mai spune dr. Corina Roman Filip.

Sursa foto

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Dacă ți-a plăcut, distribuie articolul și prietenilor tăi

de Dorina Nitu

Social
Telefon:
0742 381 305