Proiectul ”Conservarea acvilei țipătoare mici în România” s-a încheiat în luna decembrie cu un Ghid de Management și un Plan de acțiune, ce urmează a fi aprobat la nivel național printr-un ordin al ministrului Mediului. Întregul proiect a beneficiat de finanțare europeană și a fost implementat de Agenția pentru Protecția Mediului Sibiu, alături de specialiștii Asociației ”Grupul Milvus” și Societatea Ornitologică Română.
Concluziile proiectului, care s-a întins de-a lungul a patru ani, nu doar că vor folosi la îngrijirea și perpetuarea speciei dar vin și cu măsuri concrete pentru sprijinirea persoanelor care acordă atenție acvilei țipătoare. Astfel, există prevederea ca proprietarii de pădure unde acvilele își fac cuib să poată solicita subvenții ce ajung și până la aproximativ 800 de euro, doar pentru ca pe anumită arie în jurul cuibului să fie instituită o zonă de liniște. ”Aceasta a fost partea cea mai dificilă de lobby”, explică managerul de proiect Camelia Proca. Reprezentanții APM Sibiu spun că specia este foarte dependentă de locul unde are cuibul și apariția unor zgomote în zonă pot face păsările să părăsească cuibul. În present se estimează că în România mai trăiesc în jur de 2000 – 2300 de perechi de acvile țipătoare mici, ceea ce reprezintă aproximativ 22 la sută din totalul populației la nivel european. Membrii echipei APM Sibiu au mai declarat că tot în baza concluziilor elaborate în urma proiectului există posibilitatea, ca pe viitor, planurile de amplasare a unor parcuri eoliene sau fotovoltaice să țină cont de habitatul acvilei țipătoare mici.
1500 de stâlpi izolați
Proiectul ”Conservarea acvilei țipătoare mici în România” a presupus numeroase deplasări în teren dar și o mulțime de activități concrete pentru protejarea speciei. În vedere s-au avut trei situri cheie: Dealurile Târnavelor – Valea Nirajului, Podișul Hârtibaciului și Piemontul Făgărașului. În aceste zone specialiștii au identificat 819 cuiburi de răpitoare, dintre care 72 au fost confirmate de acvilă țipătoare mică. 18 transmițători satelitari au fost montați astfel încât migrarea păsărilor până în sudul Africii să poată fi monitorizată în timp real. Nu mai puțin de 100 de cuiburi artificiale au fost create și alte 83 de cuiburi naturale au fost stabilizate. 82 de cuiburi au fost protejate prin amenajarea unor perimetru de protecție și 22 de cuiburi prin amenajarea unor bariere de limitare a accesului. Mai mult decât atât, 1500 de stâlpi de medie tensiune au fost izolați, reducându-se rata mortalității prin electrocutare cu aproape 90 la sută. Nu în ultimul rând, echipa de proiect s-a întâlnit și a discutat cu peste o mie de proprietari de terenuri și păduri, acestora explicându-li-se modalitățile prin care poate fi protejată specia fără a afecta în mod deosebit activitățile economice.
Proiectul ”Conservarea acvilei țipătoare mici în România” a demarat în 2010 și a fost implementat de Agenţia Regională de Protecţia Mediului Sibiu, împreună cu Asociaţia pentru Protecţia Păsărilor şi a Naturii „Grupul Milvus” şi Societatea Ornitologică Română. Proiect a fost finanţat prin programul Life al Comisiei Europene.
Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).
Dacă ți-a plăcut, distribuie articolul și prietenilor tăi
Tag-uri: Comisiei Europene , Podişul Hârtibaciului , Societatea Ornitologică Română , Camelia Proca , Piemontul Făgăraşului , Dealurile Târnavelor , Asociația Grupul Milvus , Valea Nirajului , Protecţia Mediului Sibiu , Agenţia Regională , Protecţia Păsărilor
Vizualizari: 615
Ultimele comentarii
Acum 1 oră
Cornel Sibianul
Acum 2 ore
Ada
Acum 2 ore
Ioan Rotar
Acum 2 ore
Rotar
Acum 3 ore
EVREU