Chiar nu contează numele satului, deoarece tiparul tinde să devină unul general. Și care dezvăluie un pericol social: acela al suprapopulării zonelor rurale cu persoane de etnie romă lipsite de educație și care trăiesc la limita supraviețuirii.
Detalii concrete: în mod normal, alocațiile pentru creșterea copiilor de până la doi ani trebuie duse la fiecare acasă de către poștaș. Însă odată cu reducerile efectuate în cadrul Poștei Române, fiecărui poștaș i-au fost arondate mai multe sate în condițiile în care norma zilnică de lucru i-a fost redusă la patru ore (sau șase ore, în cel mai bun caz). Este evident că poștașul nu mai are cum să treacă pe la fiecare pe acasă să lase ”banii de alocație”, prin urmare a stabilit o regulă la limita legii: a vorbit cu un ”con-etnic” al romilor să îl lase să împartă banii de la el de acasă, într-o anumită zi a lunii. După trei luni, cel care acceptase inițial să lase împărțitul banilor a cerut să fie lăsat în pace: după fiecare zi de dat banii, la el în curte se aduna o mizerie de nedescris de pe urma sutelor de persoane care năvăleau pentru câteva sute de lei. Sticle aruncate, coji de semințe, pungi de nimicuri și – ultima dată – un gard pur și simplu rupt de puhoiul de părinți, bunici și copii.
Izgonit din ”țigănie”, poștașul a apelat la casa goală a unui etnic român, undeva în centrul satului. Iar în prima zi de împărțit banii, vecinii din zonă au sunat la 112. S-au speriat pur și simplu ca de o invazie. Pentru prima dată – spun ei - au văzut, laolaltă, sute de romi din satul lor, invadându-le gardurile și străzile cu urlete, mizerie, vulgaritate.
Poliția a venit și – după ce a certat vecinii că au abuzat de numărul unic de urgență – l-au amendat pe poștașul care, cel mai probabil, își va căuta altceva de lucru. Pasămite, poștașul trebuia să meargă pe la fiecare pe acasă, nu să adune lumea laolaltă pentru a face plățile.
Probabil că rândurile de mai sus pot fi acuzate de tentă discriminatorie față de persoanele de etnie romă. Nu asta este intenția lor. Ci aceea de a dezvălui situația precară a romilor din satele sibiene și nu numai. O etnie al cărei număr crește vertiginos, fără a se și încadra social. O etnie de care ceilalți simt teamă și – uneori – chiar repulsie.
În satele din Sibiu ticăie o bombă socială, unii bătrâni plângându-se de faptul că le este furat până și porcul din coteț. ”De țigani!”, este răspunsul lor la întrebarea ”de cine”. Fără acces la locuri de muncă, având o educație cu o medie mult sub cea precară, dar și fără o dorință vădit-largă de a se integra social, romii din satele sibiene sunt deja o problemă. Eu habar nu am care este soluția pentru această categorie socială. Știe cineva?
Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).
Dacă ți-a plăcut, distribuie articolul și prietenilor tăi
Tag-uri: Poştei Române
Vizualizari: 244
Ultimele comentarii
Acum 7 ore
V.
Acum 8 ore
Coste s
Acum 8 ore
Emil
Acum 8 ore
Emil
Acum 8 ore
Sibian