Independenta a devenit monument istoric

Decizie cu ample efecte asupra vecinătății centrului istoric al Sibiului: mai bine de jumătate din halele fostei fabrici Independența au fost clasate drept monumente istorice. În aceste clădiri a funcționat ”Prima fabrică ardeleană de mașini agricole și turnătorie”, înființată în 1875. Actualii proprietari ai zonei spun că vor ataca în instanță decizia care limitează posibilitățile de intervenție asupra acestei zone. În schimb, printre cei mai fericiți este Sabin Luca, directorul Muzeului Brukenthal: drumul spre un nou muzeu, unul al Industriilor, este mult mai neted. Și mai rămâne loc berechet în zonă.

Pe 27 ianuarie anul acesta, ministrul Culturii – Gigel Sorinel Știrbu, în acea vreme – semna ordinul nr. 2031 privind ”clasarea în Lista monumentelor istorice, categoria ansamblu, grupa valorică B, a «Primei fabrici ardelene de maşini agricole şi turnătorie de fer Andreas Rieger» din municipiul Sibiu, Str. Ocnei nr. 33, judeţul Sibiu”. Ordinul a fost publicat în Monitorul Oficial săptămâna trecută, devenind astfel lege.

Prin această acțiune au devenit monumente istorice de importanță locală și regională opt corpuri de clădire, din cele 18 aflate pe platforma fostei fabrici Independența, denumită acum Casa Albă Independența. Suprafața construită totală a clădirilor devenite monument este de peste 21.500 de mp, adică mai bine de 57% din suprafața totală construită pe toată platforma fostei uzine Independența.

Muzeul Industriilor revine în atenție

Intenția de clasare a halelor Rieger își are originile în jurul anului 2007, când a fost lansată public ideea amenajării în respectivele clădiri a unei noi secții a Muzeului Național Brukenthal, una dedicată Istoriei Industriilor. Pentru care există un proiect, dar fără a fi calculate, deocamdată, resursele financiare necesare.

”Să vedem, dacă se contestă în instanță. Când va fi definitivă această clasare putem discuta cu proprietarii pentru un parteneriat public-privat și amenajarea unui muzeu, dar nu pe toată suprafața de acolo: doar o pătrime din suprafață ar urma să fie folosită de un nou muzeu. Proiectul acestui muzeu există, de cinci ani l-am făcut”, arată Sabin Luca, directorul Muzeului Național Brukenthal și promotorul ideii unui nou muzeu. Proiectul prevede inclusiv redeschiderea legăturii rutiere între Podul de piatră de peste Cibin și strada Ocnei.

”După ce totul e în regulă din punct de vedere legal și după ce ai și finanțarea asigurată, un astfel de proiect se poate realiza în doi – trei ani. Este un proiect foarte binevenit”, mai spune Luca.

Va fi proces?

Nu este pentru prima dată în ultimii șapte ani când autoritățile încearcă să claseze fostele hale Rieger. Prima intenție de clasare – avizată de pe vremea ministrului Iorgulescu - a fost atacată în instanță tot de actualii proprietari ai terenurilor, care au și câștigat în instanță. Motivul a fost unul ce ține de procedura de clasare, cei de la Casa Albă Independența invocând că de acest demers a fost înștiințată SC Independența SA, societate care nu mai deține acele clădiri.

”Ne încurcă. Noi ne vom judeca, nu este corect ceea ce au făcut ei. Nu poți să declari toate halele prăbușite de acolo monumente istorice. Urmează un proces, să vedem acum ce va ieși”, spune Ioan Troancă, președintele Consiliului de administrație al Casa Albă Independența. Acționarul majoritar al societății (cu peste 53% din acțiuni) este SIF Transilvania. Directorul adjunct al Societății de investiții financiare, Ilie Stan, nu pare așa sigur că va fi proces. ”Cunosc această decizie (de a clasare a fostelor hale Rieger). Vom analiza situația. Mai mult nu mă întrebați”.

Halele istorice nu mai pot fi vândute ușor. Primăria ar putea fi client

Înaintea izbucnirii crizei imobiliare, platforma Independența era curtată de investitori care vedeau pe acea platformă blocuri de locuințe cu un mare regim de înălțime și centre comerciale. Criza a anulat orice demers în acest sens.

Acum, odată clasate drept monumente istorice halele Rieger, proprietarii vor trebui să oferteze clădirile autorităților mai întâi. Primul drept de preemțiune aparține Ministerului Culturii. Dacă acesta refuză achiziționarea halelor istorice, atunci ultima autoritate solicitată să își exercite dreptul de preemțiune va fi Consiliul local Sibiu. ”Sibiul și-ar putea permite să cumpere. Depinde de prețul pe care proprietarii  îl vor cere. Dacă aceștia doresc să facă afacerea vieții dintr-o astfel de tranzacție, atunci nu avem ce discuta. Dacă oferta este corespunzătoare, iar noi ne gândim să implementăm acolo niște proiecte clare, care duc la dezvoltarea zonei, cu siguranță poate fi un proiect de implementat”, a declarat viceprimarul Astrid Fodor, pentru Turnul Sfatului.

Un câștig pentru oraș

Transformarea celei mai mari părți din platforma Independența într-o zonă protejată de legile monumentelor istorice nu este văzută cu ochi buni nici de potențiali investitori și nici chiar de unii arhitecți, care consideră că soluții realiste de reactivare a zonei nu există. Nu toți sunt, însă, de această părere. ”Acolo este doar o aparentă contradicție între clasarea acestor clădiri ca monument istoric și intențiile de dezvoltare a unor proiecte imobiliare. Dacă ești un oraș care se definește prin istoria sa, printr-un centru istoric pus în valoare, atunci această clasare este un câștig. Între a ridica un ansamblul de locuințe, unul comercial, administrativ sau de orice alt fel, de la zero, și a amenaja un ansamblu care are și elemente de istorie este o diferență foarte mare. În special de identitate, pe care nu o poți replica. Nu ai cum să replici niște ani de istorie”, spune Gabriel Roșca, președintele Ordinului arhitecților din România, filiala Sibiu – Vâlcea.

”Sibiul a fost unul dintre importantele centre industriale ale Transilvaniei și ale României de azi. Această fabrică are printre cele mai renumite și importante povești și tocmai de aceea merita o astfel de grijă. Există proiecte de viitor ale altor entități culturale și administrative din Sibiu, pentru a scoate din nou la viață acele clădiri”, afirmă și Răzvan Pop, directorul Direcției pentru Cultură, Culte și Patrimoniu Cultural Național.

Istorie de 157 de ani

”Întreprinderea pe care sibienii o cunosc astăzi sub numele de «Independenţa» a fost înfiinţată în anul 1875 de către maistrul forjor Andreas Rieger.  Numele ales de Andreas Rieger pentru întreprinderea sa a fost acela de «Prima fabrică ardeleană de maşini agricole şi turnătorie de fier», nume sub care a funcţionat până în 1921. Ajungând la concluzia că este mai profitabil să fabrice el însuşi maşini agricole simple, uşor manevrabile şi adaptate condiţiilor geografice ale ţării noastre, Rieger a început prin a fabrica primul plug schimbător cu corman din fier turnat sau cu plinte de oţel, cunoscut sub numele de plugul «sistem Rieger» şi comercializat în Transilvania sub numele de «patent Rieger».

Cu începere din 1894, au fost construite noi hale, moderne, după concepţiile şi planurile unor arhitecţi vienezi, pentru realizarea cărora s-au folosit materiale de construcţii de ultimă oră cum erau cărămida, cimentul, sticla, fierul, tabla, aplicându-se tencuială pe ziduri. Halele construite aveau structuri din fier şi beton ce permiteau realizarea de deschideri mari, cu şarpantă metalică şi acoperişuri din holzzement, ţiglă sau tablă, luminate de ferestre metalice şi de luminatoare”, consemnează site-ul dedicat patrimoniului Sibiului (patrimoniu.sibiu.ro).

Urmăriți-ne pe Instagram / Facebook / YouTube

de Traian Deleanu

Investigații, Administrație
Telefon:
0740 039 148
E-mail: traian[at]turnulsfatului.ro