"In laboratorul breslei arhitectilor"

Ordinul Arhitecților din România, filiala Sibiu – Vâlcea, îl are ca președinte pe Alexandru Lucian Găvozdea, în urma alegerilor recent desfășurate. Din această calitate a răspuns câtorva întrebări pentru ziarul Turnul Sfatului.

Dorin Boilă: Reîmprospătarea conducerii breslei  și în zona noastră a avut loc prin alegerea noii echipe manageriale  a Ordinului Arhitecților Sibiu-Vâlcea. Mai este la fel de relevantă activitatea proiectanților în urbanism și arhitectură în contextul actual – scăderea populației / scăderea dramatică a populației active / dezechilibre pe piața economică-imobiliară?

Alexandru Găvozdea: Cu siguranță este nevoie de activitatea arhitecților și urbaniștilor, atât timp cât societatea se transformă, indiferent dacă această transformare este o creștere sau, dimpotrivă, o contracție. Aceștia sunt specialiștii pe care societatea îi antrenează, pentru a recurge la competența lor profesională atunci când nevoia o impune. Arhitecții trebuie să fie în primul rând competenți – aceasta se atinge prin amendarea prestațiilor precare și prin formare continuă. Ambele acțiuni se produc atât la nivelul conducerii organizației cât și la nivelul membrilor acesteia. Arhitecții trebuie să fie prezenți în spațiul public pentru a fi (re)cunoscuți ca specialiștii pe care societatea îi are și la care poate recurge – aceasta se realizează prin contribuția concertată a forurilor alese, dar și prin acțiunile fiecăruia dintre arhitecți.

Fundamentul care nu poate lipsi este înțelegerea comună asupra exercitării profesiei, rolul organizației și rolul arhitecturii în societate. Această înțelegere se obține printr-o comunicare coerentă, eficientă și transparentă.

D.B.: A construi și a locui. Mai văd administratorii așezărilor noastre și micii investitori care intervin în organismul urban diferența ?

A.G.: Probabil că nu o mai văd.  Dar noi, cei care înțelegem efectele enorme ale acestor „subtilități”, suntem cei care trebuie să depășim autosuficiența de sacerdoți și să contribuim la diseminarea eficientă a acestei înțelegeri. Deocamdată putem face acest lucru prin contribuții individuale, tot timpul când ne exercităm profesia și întotdeauna când acționăm în spațiul public.

D.B.:  În Maramureș, după 25 de ani de haos investițional în satele tradiționale, se organizează o Comisie care să parcurgă toate zonele gestionabile de către autoritățile locale și care nu mai stăpânesc distrugerea brand-ului principal de acolo. În Comisie – Prefectul județului, specialiști din Insp. de Construcții, din Direcția de cultură, OAR Maramureș, arhitectul șef al județului. La Sibiu, în județul Sibiu, cum e ?

A.G.: În Maramureș Comisia amintită s-a format ca o reacție la o criză de mare amploare spațială, dar și temporală. Chiar dacă teritoriul nostru înconjurător a suportat în aceeași perioadă de timp felurite presiuni și riscuri, degradarea s-a produs în măsură mai redusă, mai puțin profund și, cu certitudine, atenuată de reușitele în reabilitarea și/sau revitalizarea unor zone sau obiecte-model, precum cele de pe Valea Hârtibaciului, de la Viscri și altele.  Dar nu este mai puțin adevărat că presiunea și pericolele sunt în continuare prezente și nu trebuie să așteptăm amplificarea distrugerii valorilor culturale (înțelese în sensul cel mai larg, DE RESURSE ALE SOCIETĂȚII, în general) pentru a reacționa. Totodată însă, motivarea întru o atitudine pro-activă, anticipativă și eficientă este mai dificilă decât reacția pompieristică la crize vizibile.

D.B.:  Arhitecții, prin structura profesiei, se simt responsabili de mai mult decât impactul punctual al unui proiect sau altul.

A.G.: Ar fi nevoie ca breasla să se implice mai activ în problemele parcurilor eoliene pe crestele montane/ exploatării gazelor de șist în zonele protejate ale PEISAJULUI CULTURAL RURAL/ în degradarea generală a acestui peisaj sud-transilvan ? Arhitecții trebuie să articuleze o voce fermă, unitară și competentă. Trebuie să formuleze poziții și opinii profesionale coerente, echilibrate și imbatabile. Orice altă acțiune este semidoctă, derizorie și nedemnă. Reiterez invitația de implicare a arhitecților în activitatea organizației profesionale în general și a filialei în special. Forurile de conducere pot oferi strategii și coordonare, nu pot realiza tot spectrul de activități de implementare.

D.B.: Mulțumesc și mult succes noii echipe a Ordinului sibian-vâlcean!

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Dacă ți-a plăcut, distribuie articolul și prietenilor tăi