În câteva luni, tot sibianul va trebui să colecteze selectiv deșeurile pe care le produce: hârtia la hârtie, plasticul la plastic, biodegradabilul la compost și așa mai departe. Proiectul în care au fost investiți 100 de milioane de lei nu este, însă, o noutate pentru județ. De câțiva ani colectarea selectivă a deșeurilor s-a implementat și în Mărginimea Sibiului. Mai bine spus s-a încercat implementarea. Deoarece, în scurt timp, pe oameni a început ”să-i doară mâna” în a mai arunca deșeurile separat.
Din toamna acestui an – dacă e să ne luăm după estimările oficiale ale autorităților județene – sibienii își vor plăti taxa de salubritate la Primărie, nu vor mai avea contract direct cu firmele de salubritate pe care le pot ignora acum. Vor avea cel puțin patru recipiente pentru gunoi în casă pentru colectarea selectivă și – teoretic – vor începe să trăiască într-un mediu mult mai curat. Iar pentru a vedea dacă sibienii sunt dornici și capabili să se adapteze unui sistem de colectare a deșeurilor ”ca afară”, am mers în Mărginimea Sibiului, pentru a vedea cum arată ”colectarea selectivă” la aproape cinci ani de la implementare.
Pentru început, micile diferențe
Proiectul de colectare selectivă din Mărginimea Sibiului a fost schițat în jurul lui 2006. Funcțional a devenit în perioada 2008 – 2009, în urma unor investiții de aproximativ 900.000 de euro, alocate prin Phare. ”Am înființat un SRL care să se ocupe de colectarea și gestionarea deșeurilor. Am cumpărat trei mașini care să colecteze deșeurile, a fost creată o stație de sortare lângă Amnaș, fiecare gospodărie a primit cel puțin câte un tomberon pentru deșeuri, iar în fiecare localitate care a intrat în proiect am amenajat «insule de colectare selectivă». Acolo există câte trei containere, fiecare dedicat unui anumit tip de deșeu: hârtie și carton, sticlă și metal și plastic”, descrie – pe scurt – Teodor Banciu, primarul orașului Săliște din perioada de implementare a proiectului.
Spre diferență de proiectul Mărginimii, cel care din toamna aceasta va fi implementat în întreg județul (mai puțin, deocamdată, în zonele unde există un astfel de sistem) presupune ca activitatea de selectare să fie mult mai detaliată. Acasă la el, sibianul care stă la bloc, va trebui să strângă separat hârtia și cartonul, separat plasticul și metalul, separat sticla, separat biodegradabilul și separat restul deșeurilor.
”Atâta mizerie ca la noi n-am văzut la nimenea”
De vrei să mergi în satul Vale prin Sibiel, la un moment dat treci podul peste o apă al cărei luciu cu greu se vede de sub mormanele de pet-uri, decolorate de soare. ”Nu putem să-i sancționăm pe cei care nu colectează selectiv. Dacă nu le ridicăm tomberonul pe acest motiv, merg de îl golesc la marginea vreunei ape”, avea să explice situația, câteva ore mai târziu, actualul primar din Săliște, Horațiu Răcuciu.
În Vale, în cap de sat, stă Iosif Dragomir, om de 70 de ani. Mărgineanul a ajuns să prindă și colectarea selectivă. ”Ne-au trimis hârtie, mai demult, cum să punem hârtia la hârtie și plasticul separat. Ne-au dat și pubele. Dar, la mine, intră cam toate la un loc, și hârtie și plastic și de toate. Păi, dacă beau eu o sticlă de suc la lună, să mai arunc separat?”, ridică întrebarea pensionarul.
În mijlocul satului, chiar la doi pași de una din ”insulele de colectare selectivă” stă Maria. Așa își spune. Are două tomberoane în curte. Lădița primită pentru compost nu mai știe pe unde o are. Dar alta este problema ei. ”Nu știu dacă e mai bine, dar așa mizerie se face aici, lângă acele containere… toată ziua trebuie să strâng după oameni și să îi rog să arunce cum trebuie… Dar ai cu cine?”, vede femeia paiul din ochii celorlalți. Dintre cele trei tomberoane înspre care arată, doar unul pare a-și mai păstra destinația inițială. Cel de plastic. În celelalte două, a căror destinație ar fi pentru hârtie și carton și sticlă, mustesc gunoaie de toată ziua: de la varză la coji de fructe, la plasticuri și alte deșeuri fără nicio treabă cu selectarea.
Din Săliște, aflat într-o stație de autobuz unde își bea vinul cu unul din prietenii săi, Teofil Cârjă încearcă să explice situația. ”Am făcut 35 de ani de șoferie în toată Europa, dar atâta mizerie ca la noi nu am văzut la nimenea”. Prietenul său, Petru Conțiu, vrea să fie mai detaliat. „Noi suntem conștienți de reciclare, de plastic la plastic și hârtie la hârtie. Dar nu o respectă oamenii”.
Părțile pozitive. Plus un ciur
Chiar dacă sistemul de colectare selectivă nu funcționează ”ca la carte” în Mărginime, ceva plusuri tot a adus. ”Eu zic că 80% din oameni au reacționat bine. Prin șanțurile din Săliște și satele aparținătoare nu mai vezi atâtea gunoaie. Apoi, odată implementat sistemul a scăzut cam cu 30% cantitatea de deșeuri pe care o depozităm în groapa de la Cristian și unde trebuie plătit”, amintește fostul primar Banciu din efectele imediate ale implementării proiectului.
De crescut a crescut și procentul celor care își plătesc gunoiul, fostul primar vorbind de peste 80%. Actualul primar nu poate confirma procentul. ”Pentru cei de la sat, se percepe 3,6 lei de persoană, pe lună. Pentru cei din Săliște – 5,4 lei, pe lună, de persoană. Banii se încasează sub forma unei taxe speciale la bugetul local. Mai departe, firma de colectare ne facturează noua serviciile”, descrie sistemul Horațiu Răcuciu. Care recunoaște că nu are cum să îi constrângă pe localnici să colecteze selectiv sau să își achite taxa de salubritate. ”Noi am împărțit și saci oamenilor, pentru a colecta selectiv la ei acasă. Dar, sub motivul că nu se strânge suficient gunoi astfel selectat într-un timp rezonabil, oamenii au renunțat la sistem. Așa că anul trecut am achiziționat un ciur special pentru stația de sortare, care alege mai întâi plasticul. Apoi se sortează restul deșeurilor”, arată primarul Răcuciu.
Să vă pregătiți. Sau nu
În cadrul proiectului ”Sistemul integrat de management al deșeurilor din județul Sibiu”, stația de sortare a deșeurilor de la Șura Mică, alături de cele de compost de la Târnava și Șura Mică sunt finalizate. Aproape 100.000 de recipiente pentru colectarea deșeurilor și stații de compost au fost achiziționate și împărțite pe gospodării. Urmează licitații pentru angajarea operatorilor care să gestioneze stațiile de sortare și de compost și pentru angajarea firmelor care să colecteze deșeurile selectiv ”aruncate” de sibieni.
Odată angajat operatorul care să colecteze și transporte deșeurile de la fiecare bloc și casă, sibienii vor trebui să scoată din locuințe cinci tipuri de deșeuri: hârtie și carton, plastic și metal, sticlă, biodegradabile și reziduale, care să fie colectate de asemenea separat de către operator.
Pentru cei care refuză să facă acest lucru, însă, nu există niciun scenariu prestabilit: vor fi amendați, nu li se va mai ridica gunoiul sau pur și simplu nu vor păți nimic. ”Coerciția va fi pe operator”, spun acum autoritățile județene. Cum, însă, operatorul nu va mai avea contracte directe cu fiecare sibian, asociație de locatari sau familie, plaja măsurilor coercitive se reduce aproape total. ”Prin educație”, a mai fost un răspuns ce a urmat întrebarea ”cum vor fi obligați sibienii să colecteze selectiv?”. ”După părerea mea, un sistem de colectare prin care obligi omul să selecteze deșeurile, acasă, pe cinci tipuri nu va funcționa. Tot gunoiul trebuie selecționat la stația de sortare. Acasă la om, nu merge”, consideră fostul primar Banciu.
Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).
Dacă ți-a plăcut, distribuie articolul și prietenilor tăi
Tag-uri: marginimea sibiului , sura mica , Din Săliște , În Valea Aurie , horatiu racuciu , Iosif Dragomir , Petru Conțiu , Teofil Cârjă , Teodor Banciu
Vizualizari: 547
Ultimele comentarii
Acum 9 ore
Cornel Sibianul
Acum 9 ore
Ada
Acum 9 ore
Ioan Rotar
Acum 10 ore
Rotar
Acum 11 ore
EVREU