Camera de Conturi: Mediasul si Copsa Mica sunt responsabile de 80% din prejudiciile aduse bugetelor publice

17 Februarie 2015 20:22

Din cele 10,83 de milioane de lei catalogate drept prejudicii de reprezentanții Camerei de Conturi pentru județul Sibiu, în ultimul raport dat publicității, aproape patru milioane de lei sunt imputate administrației din Mediaș. O sumă aproape identică apare ca fiind prejudiciu produs și de Primăria Copșa Mică, în raportul pe 2013 dat publicității de Camera de conturi Sibiu. În cazul Primăriei Mediaș, suma ridicată a ajuns obiect al unui dosar penal instrumentat și trimis în instanță de DNA. La Copșa Mică, însă, primarul spune că este vorba de o eroare a inspectorilor Camerei, eroare pentru care a acționat Camera de conturi în instanță.
În raportul dat recent publicității de Camera de conturi Sibiu sunt evidențiate rezultatele verificărilor efectuate anul trecut la 89 de entități publice din județ, inspecții în cadrul cărora au fost analizat modul de gestionare a bunurilor publice.

Cel mai mare prejudiciu stabilit de inspectorii Camerei de conturi în întreg județul Sibiu este echivalentul sumei de 3,69 de milioane de lei și a fost generat de achiziționarea unui pachet de acțiuni de către Consiliul Local Mediaș la SC Gospodăria Comunală SA. Această achiziție a dus la un dosar penal în urma căruia au fost trimiși în judecată pentru fapte de corupție 23 de aleși din Mediaș, printre care actualii primar și viceprimar, dar și un fost primar și aproape toți consilierii locali din actuala legislatură. ”U.A.T.M. Mediaş a efectuat investiţii financiare neoportune concretizate în cumpărarea în anul 2012 a unui pachet de acţiuni noi emise, la SC Gospodărie Comunală SA şi în achiziţionarea în data de 13.12.2013 lei a întregului pachet de acţiuni deţinut către Asociaţia Salariaţilor „Goscom” la această societate, devenind astfel acţionar unic. Investiţiile financiare s-au efectuat în situaţia în care SC Gospodăria Comunală SA Mediaş înregistrează grave probleme financiare materializate în datorii mari către terţi şi pierderi financiare severe estimate la finele anului 2013 la suma de 10.224.763,18 lei”, se arată în raportul Camerei de Conturi Sibiu. În afara celor 3,69 de milioane de lei stabilite drept prejudiciu în Afacerea Goscom, inspectorii curții au adăugat și alte sume până la un total de 3,95 de milioane de lei. Peste 400.000 de lei, de exemplu, sunt imputați administrației medieșene pentru faptul că a achiziționat studii de fezabilitate și proiecte de execuție ” fără a lua în considerare faptul că pentru acele obiective de investiţii nu a putut fi asigurată integral finanţarea şi nu au fost incluse în programul de investiţii publice în anul bugetar următor aşa cum prevede legislaţia în vigoare”.

”Dacă era așa, acum DNA-ul era aici”

În ceea ce privește controlul efectuat la Primăria Copșa Mică, suma prejudiciilor calculate de inspectorii Camerei de conturi este de 3,9 milioane de lei. Din această valoare, 2,56 de milioane de lei ar fi fost plăți nejustificate, susțin reprezentanții Camerei de conturi. ”S-au plătit nejustificat lucrări necontractate către firma spaniolă Idecon S.A.U. Zaragoza sucursala Cluj-Napoca”, se arată în raportul amintit. Primarul Tudor Mihalache susține că în instanță va dovedi eroarea în care se află reprezentanții Camerei. ”Este vorba de cheltuielile cu stația de epurare. Au fost făcute în cadrul contractului pentru apă și canal, nici vorbă să nu fie acoperite. Am contestat în instanță raportul și nu îmi fac niciun fel de probleme. Păi, la sumele acestea, era DNA-ul aici, nu Curtea de conturi”, explică primarul orașului Copșa Mică.

Concluziile Camerei de conturi Sibiu
Sursa: Raport privind finanțele publice locale pe anul 2013 la nivelul județului Sibiu

”Concluziile generale rezultate în urma acţiunilor de control şi audit efectuate la unităţile administrativ-teritoriale, instituţiile publice de interes local şi la agenţii economici de subordonare locală verificaţi au fost, în principal, următoarele:

a) elaborarea unor bugete supraevaluate, fundamentate pe baza unor resurse potențiale și nu realiste, ceea ce a condus la disfuncționalități în angajarea cheltuielilor și în efectuarea plăților;

b) neînregistrarea în contabilitate a operaţiunilor de intrare sau ieşire a unor bunuri din patrimoniu, cum sunt: terenurile din patrimoniul public şi privat, obiective de investiţii finalizate şi recepţionate, construcţii, modernizări efectuate la clădiri, creanţe ş.a.;

c) efectuarea de înregistrări contabile eronate şi denaturarea veniturilor şi cheltuielilor, cum sunt: venituri rezultate din spaţii închiriate, obligaţii faţă de furnizori şi creditori, calcularea şi înregistrarea amortizării activelor corporale şi necorporale, diferenţe din reevaluarea activelor fixe ş.a.;

d) neorganizarea sau organizarea necorespunzătoare a sistemelor de management şi control intern, ceea ce a condus în mare parte la abateri şi nereguli identificate de echipele de audit în activitatea entităţilor verificate;

e) venituri cuvenite bugetelor locale nestabilite, neurmărite şi neîncasate, rezultate din: impozit și taxa pe clădiri, impozit și taxa pe teren, taxe pentru eliberarea autorizaţiilor de construire, redevenţe, chirii, accesorii calculate pentru neplata la termen a obligaţiilor bugetare şi extrabugetare, ş.a.;

f) neaplicarea în totalitate a procedurilor de urmărire şi executare silită prevăzute de Codul de procedură fiscală în vederea încasării veniturilor proprii, persoanele cu atribuţii în domeniu limitându-se doar la emiterea şi transmiterea înştiinţărilor de plată şi a somaţiilor, fără a lua şi celelalte măsuri de executare silită (instituirea de popriri bancare asupra disponibilităţilor băneşti, executarea veniturilor datorate contribuabililor de terţe persoane, instituirea de sechestre asupra bunurilor mobile şi imobile deţinute de contribuabilii respectivi) pentru încasarea la bugetele locale a unor datorii restante;

g) nerespectarea clauzelor contractuale în ceea ce privește urmărirea creanțelor, al calculării penalităților aferente și al urmăririi încadrării în termenele de prescripție;

h) efectuarea inventarierii anuale a patrimoniului prin nerespectarea în totalitate a prevederilor legale, rămânând neinventariate bunuri şi valori, din patrimoniul public şi privat al unităţilor administrativ - teritoriale, de regulă, cu valori foarte mari;

i) efectuarea reevaluării patrimoniului prin nerespectarea actelor normative, fiind reevaluate doar unele bunuri din patrimoniu;

j) plăţi nelegale efectuate, datorită nerespectării reglementărilor legale cu privire la angajarea, lichidarea, ordonanţarea şi plata cheltuielilor bugetare, din care exemplificăm:
- cheltuieli neprevăzute de legislaţia în vigoare, fiind efectuate plăţi de drepturi salariale în afara cadrului legal, pe baza contractelor/acordurilor colective de muncă;
- plăţi fără documente justificative, care edifică faptul că în unele situaţii nu s-au executat lucrările sau nu s-au prestat serviciile;
- plăţi efectuate pentru lucrări de investiţii neexecutate şi pentru echipamente tehnologice nelivrate, cu toate că, au avut la bază documente justificative;
- plăţi efectuate fără a se verifica respectarea preţurilor din devizul ofertă;
- plăţi efectuate fără a se avea în vedere facilitățile acordate prin acte normative, în speță accizele plătite pentru consumul de gaze naturale utilizate la încălzire, de către instituțiile din domeniul învățământului, sănătății si asistenței sociale, aflate în subordinea unităților administrativ teritoriale;
- s-au efectuat plăţi care nu au putut fi justificate legal, fără existenţa tuturor documentelor justificative;
- s-au efectuat plăţi pentru lucrări executate necorespunzător din punct de vedere calitativ;

k) nerespectarea prevederilor legale referitoare la regularizarea subvențiilor neutilizate până la încheierea exercițiului bugetar;

l) insuficienta cunoaștere de către ordonatorii de credite de la nivel local a procedurilor privind formarea, administrarea, angajarea și utilizarea resurselor publice locale, ceea ce a condus la un management defectuos asupra fondurilor publice, înregistrându-se plăți restante și chiar arierate, în unele situații în care s-au angajat lucrări fără a se asigura finanțarea lor;

m) principiile celor 3 E (economicitate, eficiență, eficacitate) nu au fost respectate în toate situațiile de utilizare a fondurilor publice şi în administrarea patrimoniului public şi privat al unităților administrativ teritoriale;

n) insuficienta pregătire profesională a personalului, care nu asigură performanță în exercitarea atribuțiilor”.

Ai fost martorul unui eveniment care crezi că ar merita să fie prezentat în ziar?
Folosește modulul de sesizări din TS App, aplicația de mobil Turnul Sfatului, iar noi vom prelua și aprofunda subiectul.
Descarcă aplicația de aici: https://tsfatului.app.link/download

Urmăriți-ne pe Instagram / Facebook / YouTube