Marinela Vasilica Ardelean este unul dintre cei mai mari specialiști în vinuri din România, dar și din Europa. Ea s-a aflat săptămâna trecută la Sibiu pentru a-și lansa cartea ”50 de vinuri românești întâlnesc 50 de preparate italienești”, ocazie cu care am avut o discuție despre vinurile bune și relația sibienilor cu ele.
Reporter: În cartea dumneavoastră, în selecția celor 50 de vinuri românești se regăsește vreunul din zona Sibiului sau sudul Transilvaniei?
Marinela Vasilica Ardelean: Nu, din păcate nu se regăsește (privește ușor rușinată, cu regret n. r.).
Rep.: Nu este musai să fie, doar nu suntem recunoscuți pentru vinurile noastre.
M. V. A.: Cred că cele mai apropiate de zona Sibiului și prezente în cartea mea sunt cramele din Dealu Mare.
Rep.: Ați avut vreodată ocazia să degustați vreun vin bun din zona noastră? Ați putea face vreo recomandare.
M. V. A.: Aș prefera să nu fac vreo recomandare de acest gen. Mi-ar fi mult mai ușor dacă mi-ați putea oferi dumneavoastră câteva variante din care să aleg, altfel prefer să nu pronunț vreun nume (evită să îi facă publicitate - n. r.). În general este mult mai simplu să selecționez un vin dintr-o gamă mai largă.
Rep.: Un articol publicat recent de ziarul nostru concluziona că în Sibiu nu există vinuri mai scumpe de 250 de lei, atât în supermarketuri, cât și în magazinele specializate. Ce spune asta despre noi?
M. V. A.: Mi se pare corectă observația dumneavoastră. Nu există în România vinuri românești mai scumpe de 250 de lei, nu doar în Sibiu. Mă refer în vinotecă, wine-shop-uri, nu doar în magazine obișnuite. Cam aceasta este media celor mai scumpe vinuri, undeva în jurul a 60 – 70 de euro. Iar referitor la Sibiu, consider că orașul are un potențial foarte puțin exploatat, atât din punct de vedere al vinurilor, cât și din punct de vedere al gastronomiei. Este - cred - a treia oară când ajung la Sibiu și, de fiecare dată, primul lucru pe care l-am făcut a fost să încerc să verific restaurantele mai interesante și mai apreciate. Având în vedere că știam destul de multe de nivelul de cultură al persoanelor care trăiesc aici, nu doar sibieni, aveam așteptări mari. Eu consider că sibienii sunt printre românii cu cea mai dezvoltată cultură din țară...
Rep.: Și ați fost dezamăgită?
M. V. A.: Să spunem că așteptările mele nu au fost în totalitate satisfăcute. Sibiul are o imagine foarte bună, mă așteptam la mai mult de la restaurantele de aici. Mă așteptam la mai mult. Aspectul pozitiv în acest caz este că există loc de creștere, este loc de mai bine și potențialul este mare. În același timp este nevoie de puțină muncă și sunt singur că un aport poate aduce și mediul universitar. Cei care se implică în formare au o responsabilitate și un cuvânt de spus în acest sens.
Rep.: Sibiul se mândrește că este oraș turistic și avem multe cafenele în zona centrală unde se poate servi un pahar de vin. Ce părere aveți despre vinurile care se vând în cafenele?
M. V. A.: Nu există o cultură a vinului îndeajuns de importantă, acesta este un spațiu neacoperit și nefolosit. Sibiul este o capitală culturală, dar din punct de vedere al etno-gastronomiei și dacă ținem cont și de viitoarele proiecte pe această temă sunt sigură că situația se va îmbunătăți foarte mult. Cât privește întrebarea dumneavoastră, este foarte greu de spus ceva despre un vin care se consumă în cafenea. Într-o cafenea te aștepți să consumi un foarte bun cappuccino, o foarte bună cafea sau un ceai, dar este greu să găsești un vin bun. Dacă vrei un vin bun mergi într-o enotecă, într-o cramă, într-un loc unde există o cultură a vinului. Atunci când o persoană nu este instruită sau foarte bine informată în ale vinului, este greu pentru ea să aleagă singură un vin. Este foarte important ca persoana care i-l recomandă să-i spună și câteva cuvinte despre el, câteva informații. De asemenea, referitor la multitudinea de cafenele din Sibiu, dar și din alte orașe din România, remarc lipsa vinului la pahar. Atunci când alegem un vin trebuie să putem degusta acel vin, să putem alege un pahar care ne place, nu vrem să consumăm o sticlă întreagă. Posibilitatea de gusta un pahar, de a savura împreună cu alte persoane un vin nou împreună, fără a fi nevoit să consumi o sticlă întreagă este mult mai ușoară. Pentru asta este nevoie să ne apropiem și mai mult de cultura vinului.
Rep.: Pe scurt, nu suntem învățați să bem.
M. V. A.: Este foarte important să cunoaștem. Dacă avem mai multe cunoștințe ne vom simți mai aproape de lumea vinului. Trebuie să citim mai mult în acest sens, să identifică persoane de referință pentru a ne inspira și să avem această foame de cunoaștere.
Rep.: Un vin scump este și un vin bun?
M. V. A.: Un vin bun, de obicei se poate cumpăra din două locuri. Ori de la un wine-shop, unde ai încredere în persoana care ți-l recomandă, ori de la o cramă. Nu este neapărat ca un vin bun să fie și un vin scump.
Rep.: Și atunci, eu ce ar trebui să urmăresc pe eticheta unei sticle de vin pentru a fi sigur că iau ceva de calitate?
M. V. A.: Soiul, dacă este posibil, pentru că de foarte multe ori identificăm gustul nostru cu caracteristicile unui soi. Apoi numele brandului este important, sunt câteva branduri care constituie o garanție, oricare ar fi gustul acelei sticle. Contează și gradul alcoolic. Una este să bei un vin la 12 grade, alta este să bei la 14 grade. Trebuie să te gândești și pentru ce cumperi acel vin, dacă este pentru tine sau pentru altcineva. Unde păstrezi acel vin? De multe ori cumpărăm un vin și-l ținem pe bibliotecă sau pe raft. Un vin păstrat impropriu își schimbă calitățile. Chiar și paharul din care servim vinul este foarte important, o variabilă în aprecierea unui vin. Așa că etichetele sunt importante, precum brandul, precum locul de unde vine cumpărat acel vin.
Rep.: În încheiere, dacă tot n-ați găsit un vin bun din zona Sibiului, spuneți-ne câteva cuvinte despre ce ați găsit în orașul nostru care să vă fi făcut plăcere.
M. V. A.: Seriozitatea oamenilor de aici este pe primul plan. Am mai remarcat punctualitatea și apreciez foarte mult deschiderea către noi orizonturi, precum apreciez și internaționalizarea, experiența oamenilor de a lua contact cu străini. În Sibiu se simte faptul că este un loc frecventat de turiști prin atitudinea persoanelor care intră în contact cu ei.
Marinela Vasilica Ardelean a fost desemnată în 2014 cel mai bun somelier al României, este semifinalistă la concursul mondial al somelierilor de la Londra din anul 2013 și finalistă a concursului Ambassadeurs du Champagne 2013. Ea a obținut recent titlul de Dame Chevalier des Coteaux de Champagne.
Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).
Dacă ți-a plăcut, distribuie articolul și prietenilor tăi
Vizualizari: 2006


Ultimele comentarii
Acum 2 ore
Emil
Acum 2 ore
O
Acum 2 ore
Emil
Acum 2 ore
Claudiu
Acum 2 ore
CA