Uruguay-ul e tot mai departe. Desi are sigla in Piata Mare

În plin miez de zi, când lumea căuta să se ferească de vântul rece al primăverii sibiene, am testat pe propria piele și frigul din restaurantul Uruguay, aflat în colțul dinspre Avram Iancu al Pieței Mari. Surprinzător de rece în restaurant, având în vedere cuptorul pe lemne care te întâmpină la intrare. Cum eram șase la număr, am zis că senzația de frig va dispărea rapid în urma glumelor nesărate dintre noi, cu atât mai mult cu cât ospătărița ne asigura că ”răcoarea” se datorează ușii lăsată deschisă și va fi istorie în curând. Nu s-a încălzit deloc până am terminat de mâncat, dar asta e altă poveste.
Se împlinesc doi ani de când unul dintre colegi scria entuziasmat de – pe atunci – noul restaurant cu origini sud-americane. După cei doi ani am regăsit cam același local, doar că era gol, în ciuda faptului că era ora prânzului.
Meniul e destul de ”cu de toate”, în ciuda numelui restaurantului. Adică dai și de ciorbă de burtă la 12 lei farfuria, dar și de salată de somon, salată grecească sau de antricot de vită cu ”sos-cremă de champignons”. Sau, de fapt, de antricotul de vită poți da numai în meniu, pentru că atunci când l-am cerut ni s-a spus că nu îl mai au, că tocmai în dimineața aceea au fost retrase din bucătărie ultimele bucăți deoarece s-au cam întărit, ar mai fi ceva doar din import… Cam așa au sunat explicațiile ospătăriței, venite prin frigul ce se încerca dezmorțit de un fundal sonor ”superb”. Adică un fundal cu O-zone și ”Dragostea din tei” și alte astfel de minunății ale culturii pop.
Întâmplarea face ca în cele din urmă să comand o porție de ”Civito Uruguayo”, adică friptură de vită, peste care se așterne șuncă, apoi cașcaval cu un ou în vârf, toate clădite peste cartofi prăjiți și flancate de murături lăsate un pic la grătar, ceva salată și o jumătate de ananas tras, de asemenea, la grătar. Spun ”întâmplarea”, deoarece reîntors la redacție descopăr că și acum doi ani, tot același fel de mâncare a fost comandat de colegul care a fost atunci de serviciu. Și care a găsit – ca diferență – două felii de ananas, o bucată de friptură de vită mai generoasă și un gust care i s-a părut demn de lăudat.
Acum? Acum gustul a fost normal de banal, dar m-am săturat cum se cuvine. Și pot spune că am fost fericit, din moment ce din celelalte colțuri ale mesei am primit aprecieri de genul ”mneee” sau, cei care au vrut să elaboreze, ”insipid”. Oarecum pe bună dreptate, dacă avem în vedere că – spre exemplu – ouăle din salata grecească adusă la jumătate de oră de la comandă erau reci și cu o culoare nu din cea mai apetisantă.
Prețurile se mențin în zona ”normală” pentru centrul istoric: Civito Uruguay – 35 de lei, salata grecească – 21 de lei, șnițel de vită – 29 de lei, sticla de apă plată sau minerală – cinci lei.

PapaNași (așa scrie în meniu)

Ai fost martorul unui eveniment care crezi că ar merita să fie prezentat în ziar?
Folosește modulul de sesizări din TS App, aplicația de mobil Turnul Sfatului, iar noi vom prelua și aprofunda subiectul.
Descarcă aplicația de aici: https://tsfatului.app.link/download

Urmăriți-ne pe Instagram / Facebook / YouTube

de Turnul Sfatului