Experienta Erasmus: ce invata tinerii studenti din Spania sau Franta de la romani?

În Joia Mare, câteva zeci de tineri din alte țări ale Europei s-au întâlnit în jurul unei mese mari și au învățat să vopsească ouăle de Paști, după cum e încă purtată tradiția la români. Veniți prin intermediul burselor Erasmus să studieze la Sibiu, studenții din Franța sau Spania de exemplu, au arătat că, de fapt, cel mai mare câștig al lor este nu neapărat că învață din tradițiile și cultura românilor, ci că învață să renunțe la prejudecăți.

De la colegii lor voluntari din cadrul Erasmus Student Network Sibiu, cele câteva zeci de studenți Erasmus au aflat – în sfârșit – care poate fi legătura dintre un ciorap, o frunză din oarecare buruiană și un ou. Au aflat despre tradițiile de Paști și despre modul în care românii sărbătoresc Învierea Domnului. Prilej numai bun, cu alte cuvinte, de a afla ce apreciază, de fapt, la români tinerii care vin aici pentru aproximativ un an. Printre cei mai vorbăreți este Jon, un tânăr spaniol atât de îndrăgostit de Sibiu încât aici și-a realizat primul tatuaj: și-a tatuat pe antebrațul drept coordonatele GPS ale Pieței Mari. Acea piață în care, câteva săptămâni mai târziu, a devenit și locul unde și-a cerut prietena de soție.

Jon este în Sibiu din luna august a anului trecut și va pleca la sfârșitul lui mai. Întrebat ce a învățat în această perioadă petrecută în România, Jon are un răspuns prompt. ”Am învățat să renunț la stereotipuri. Nu contează din ce țară ești, pentru că, în interior, suntem la fel. Cu toții plângem, cu toții suferim sau ne bucurăm. Dacă ne comportăm diferit cu o persoană doar pentru că provine din Turcia sau din România este un lucru trist”.

Jon recunoaște că a venit din Spania cu un ”bagaj” nu tocmai prietenos pentru țara noastră. ”Spaniolii îi privesc pe români superior. Dar suntem la fel. Probabil că există părți rele și în Spania, probabil că există părți rele și în România, iar dacă vei călători vei vedea tot felul de oameni. Îmi place să merg cu mașina în sate, să caut oameni dispuși să discute cu tine. Iar în România am găsit foarte mulți oameni amabili. Bineînțeles că am găsit și oameni înguști la minte, dar eu cred că în Spania avem mai mulți astfel de oameni”.

Jon, un autodeclarat iubitor de oameni, spune că ceea ce apreciază mult la români este și latura spirituală. ”Ce am descoperit la români e că sunt oameni foarte religioși. Eu nu sunt așa. Am studiat religia în școală, dar când am terminat cursurile de religie creștină am decis să cred în oameni, nu în altceva. Ceea ce îmi place la români este că nu le este teamă să își afișeze credința. În Spania, dacă ești creștin, te rogi acasă, cel mult. Nu mergi la biserică, nu respecți celelalte canoane. Și nu sunt materialiști oamenii de aici. Nu caută să aibă mereu ultimul Nintendo sau ultima haină la modă. Oamenii care au bani nu caută să se afișeze precum la noi. Da, am văzut și aici oameni care caută să epateze, dar nu atât de mulți precum la noi. Românii vor să se bucure de moment”.

Pasionat, parcă, de România, Jon a ajuns să îi aprecieze și sistemul educațional. Pe care îl consideră superior celui de la el de acasă datorită profesorilor. ”Cred că tinerii de aici sunt foarte bine pregătiți. Dar din cauza salariilor mici trebuie să plece după absolvire, ceea ce nu este bine pentru țara voastră. Dacă vor crește însă salariile încet-încet în țara voastră să știți că nu aveți de ce vă teme: tinerii sunt bine pregătiți în școli, din ceea ce am văzut. Aveți profesori foarte implicați în sistemul de predare. Profesori care vor să te învețe ceva, nu doar să te pregătească pentru a trece un examen sau altul. În Spania, singurul lucru important este examenul. Restul nu contează. Prefer acest sistem de predare, care pregătește tinerii pentru viața de după școală, nu pentru niște examene”.

Și ceva ”material”: mărțișorul

Paul are 25 de ani și este tot din Spania. Studiază Sociologia și a ales să învețe la Sibiu deoarece dorea să descopere această parte a lumii. ”România, Balcanii, de fapt, au o aură exotică. Toți cunosc Germania, Spania, Franța, dar în Europa de Est prea puțini vin, probabil din cauza stereotipurilor. Mi s-a oferit să vin în România, care este mai ieftină decât alte țări și am vrut să o descopăr. Am prieteni români în Spania, cunosc și români de treabă, dar și români mai puțin apreciabili pentru ceea ce fac. Am văzut Sibiul și mi-a plăcut din prima, deoarece are un aer exotic mai pronunțat, este în Transilvania, înconjurat de munți”, arată Paul.

Cum l-au schimbat în câteva luni românii? Paul răspunde aproape automat. ”Cum să nu învăț nimic aici? Cred că primul lucru este că România este cu totul diferită față de ceea ce credem noi că putem găsi aici. Avem o grămadă de concepții greșite despre țara voastră: hoți mulți, etnici murdari, un peisaj rural ca după un al treilea război mondial. Chiar avem o imagine greșită despre țara voastră. Prin urmare, primul lucru pe care l-am învățat a fost să înlăturăm aceste stereotipuri”.

În lunile deja petrecute la Sibiu, Paul a avut timp să cunoască și din tradițiile locului, cele de Crăciun fiind printre preferate. ”Am vizitat oameni, am fost primiți bine peste tot, am mâncat, am băut, am râs, ne-am simțit bine. Apoi, la fel, la următoarea casă și tot așa. Mi-a plăcut și modul în care voi sărbătoriți Ziua Națională”. S-a lăsat cucerit în special de tradiția mărțișorului din România, despre care a aflat prima dată la Sibiu. ”Îmi amintesc că era 1 martie și totul era destul de gri, din cauza vremii. Apoi am intrat pe strada principală din centrul Sibiului și era plin de oameni, plin de culori, plin de flori care miroseau frumos. Chiar mi-a plăcut. Și am rămas impresionat că, la voi, sărbătoarea aceasta este despre a dărui lucruri femeilor, indiferent de vârstă. De la bunici, la fetițe sau prietene. De fapt, chiar am cumpărat și eu trei astfel de mărțișoare, pe care le-am trimis bunicii mele, mamei și surorii. Le-au plăcut mult atunci când au primit mărțișoarele și le-am povestit despre ce este vorba”.

Sociolog în curs de formare, Paul a studiat ”involuntar” și modul de a fi al localnicilor. „Și îmi place faptul că românilor le place să muncească. Aici vezi femei muncind, chiar dacă sunt mai în vârstă, ceea ce pentru noi nu este atât de comun. Faptul că muncesc indiferent dacă au tot ceea ce le trebuie este un lucru remarcabil. Este de admirat această dorință și poftă de a munci”.

Spania sau Franța, același răspuns

Etienne, a venit din octombrie anul trecut și nu a ales România, ci i-a fost impusă deoarece ”nu mai erau locuri în alte părți”. ”Dar nu îmi pare rău absolut deloc. Sunt chiar fericit de cum s-au așezat lucrurile”, arată studentul francez la Politică și relații internaționale.

Întrebat ce a învățat până acum de la sibieni, răspunsul lui Paul este aproape identic cu cel al tinerilor veniți să studieze din Spania. ”Învățăm să fim mult mai deschiși la minte. Venim aici la voi cu tot felul de prejudecăți, legate de România, și descoperim un teritoriu plin de tradiții. Este trist că știm lucruri atât de puține și greșite despre voi și despre țara voastră. Cred că experiența Erasmus ne ajută foarte mult să aflăm care este adevărul despre această zonă a lumii. Este o lume nouă, este pentru prima dată când vin în Europa de Est și nu cred că va fi și ultima. E plin de lucruri bune”.

De altfel, experiența burselor Erasmus asta înseamnă, în primul rând: eliminarea bagajului de prejudecăți istovitoare.Monica Beca a fost plecată în Olanda, printr-o bursă Erasmus, acum trei ani. Ce schimbări mai ține minte de atunci? ”Nu știu dacă neapărat cultura olandeză sau experiența multiculturală pe care ți-o dă Erasmus, dar acea experiență m-a ajutat, în primul rând, să fiu mult mai deschisă, să interacționez mult mai ușor cu oamenii”. Acum, Monica este implicată în continuare în proiectele Erasmus. Ea conduce Erasmus Student Network Sibiu, asociație în cadrul căreia, în mod voluntar, studenții sibieni se implică în diferite proiecte destinate studenților străini care vin să învețe la Sibiu.

Înscrierile pentru Erasmus+ au loc în această perioadă

Mobilitățile Erasmus+ se adresează și tuturor studenților ULBS înscriși la un program de studiu (licență, master și doctorat). Aceștia pot alege fie mobilități de studiu, fie de practică. În urma accesării unei astfel de mobilități ca urmare a unui proces de selecție, studenții pot alege universitatea la care să studieze, dintr-o țară a Uniunii Europene. Fiecare student va primi un grant lunar, diferit de la țară la țară, cuprins între 450 de euro și 500 de euro pentru mobilitățile de studiu și între 650 de euro și 700 de euro pentru mobilitățile de plasament.

Selecția pentru viitoarele mobilități Erasmus are loc în această perioadă a anului. Procedurile care trebuie îndeplinite pentru a putea beneficia de mobilitățile Erasmus+ vor fi publicate atât pe site-ul ULBS, cât și pe site-ul Departamentului de Relații Externe al Universității și la avizierele facultăților.

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Dacă ți-a plăcut, distribuie articolul și prietenilor tăi