“Nu ne putem compara cu Poli. Noi suntem zeci, ei mii"

După doi ani şi jumătate de la înfiinţare, LSS Voinţa Sibiu, gruparea suporterilor sibieni, îşi propune promovarea în esalonul terţ, în sezonul următor. Despre noul obiectiv, campaniile de promovare şi despre radiografia celor doi ani şi jumătate de LSS Voinţa Sibiu, am stat de vorbă cu unul dintre membrii fondatori ai echipei, Adrian Brătoiu.

Reporter: Aţi anunţat că doriţi să atacaţi promovarea în noul sezon. Pe ce vă bazaţi? Pentru că acest lucru implică alt buget, alte condiţii, alţi jucători...

Adrian Brătoiu: Va fi greu să strângem încă de acum bugetul pentru Liga a III-a, însă vom încerca să punem bazele bugetului pentru eșalonul terţ. Vom căuta cât mai multe firme, pe care să le pregătim să investească în Liga a III-a. Acum dorim doar să ni se alăture, să vadă ceea ce facem. Nu trebuie deja să ne finanţeze cu foarte mulţi bani, pentru că nici nu e nevoie pentru sezonul viitor, în Liga a IV-a. Ne-am făcut un buget cât de cât pentru a putea promova, și abia apoi ar fi ideal să ne ajute din punct de vedere financiar. În eșalonul terţ, ne vom baza cel mai mult pe surse private, pe banii de la firme, și doar apoi pe bugetul suporterilor, care în Liga a III-a nu aduce o sumă importantă în bugetul echipei.

Rep.: Dar la cam ce buget v-aţi gândit că aţi avea nevoie pentru a supravieţui în Liga a III-a?

A.B.: Ne-am gândit la un minimum 100.000 euro, cam acesta este bugetul pentru a putea rezista, fără să atacăm promovarea în Liga a II-a. Dacă aici, în Liga a IV-a, cu 10-15.000 euro poţi promova, de cel puţin 100.000 de euro ai nevoie în eșalonul terţ ca să te menţii cât de cât rezonabil, pe la jumătatea clasamentului. Așa ai putea să ţii jucătorii, să le dai prime pe câteva sute de lei, dar nu merge așa dacă îţi propui un obiectiv mai îndrăzneţ. Pentru că jucătorii trebuie să se antreneze zilnic, să fie cât de cât profesioniști. Nu-ţi mai poţi permite jucători care lucrează și fac un antrenament pe săptămână. În Liga a III-a ai nevoie de jucători angajaţi.

Rep.: Campania aceasta pe care aţi început-o, “1000 pentru promovare”, este una în care vă puneţi speranţe? Credeţi că s-ar putea strânge fondurile necesare, pe care le aveţi în plan?

A.B.: Sunt sigur că se poate. Nu am avut până acum o mie de cotizanţi, însă am ajuns la un alt nivel, avem alte pretenţii. În ultima vreme, a crescut foarte mult entuziasmul în jurul echipei, organizarea clubului şi iniţiativa, datorită rezultatelor și că am confirmat. Este deja al treilea an în care menţinem echipa și o menţinem pe un plan ascendent.

Rep.: Au trecut aproape trei ani de când v-aţi înfiinţat. Lumea a putut vedea că aveţi un plan serios. Nu v-aţi gândit să depuneţi un proiect pe agenda sportivă?

A.B.: Anul acesta sigur vom depune. Problema a fost că atunci când am înfiinţat asociaţia, am făcut-o într-o formă juridică mai simplistă. Nici nu cunoșteam foarte multe detalii juridice, pe vremea aceea. Însă felul acela de asociaţie sportivă ne împiedica să depunem un proiect, nu aveam dreptul legal. În vara aceasta ne vom transforma în club sportiv și vom aplica cu siguranţă cu un proiect pe agenda sportivă.  Ar fi excelent să putem obţine măcar finanţare petru deplasări, cheltuieli, pentru că așa putem să le oferim jucătorilor sumele pe care le strângem noi din donaţii.

Rep.: De-a lungul acestor ani, aţi făcut diverse campanii de promovare. Care a fost cea mai eficientă?

A.B.: Cred că prima, cu membri fondatori. Atunci am fost aproape 200 de membri fondatori, de persoane care au cumpărat acele carduri cu 30 de lei. A fost destul de eficientă acea campanie, însă, find realiști, a ajutat destul de puţin campania din punct de vedere financiar. Ne-a ajutat doar pentru acea primă jumătate de campionat. Și campania de 2%  ne-a ajutat enorm. Au fost în medie de 200 de formulare, care au dus undeva la 10-15.000 lei buget pentru echipă. Aceste cifre apar și în declaraţiile noastre, pe care le-am făcut publice ulterior. Totul este transparent la noi.

Rep.: Am văzut zilele trecute niște cifre de la ASU Politehnica Timișoara, gruparea suporterilor, prin care aceștia au fost pe profit, în anul 2013, 60.000 de lei. În timp ce voi, conform datelor pe care le-aţi furnizat, aţi avut 12.000 lei profit, la final de 2014. Cum îţi explici această discrepanţă?

A.B.: Este normal să fie așa. Poli înseamnă ceva pentru Banat, este o echipă de tradiţie. Pe noi, mentalitatea nu ne ajută să evoluăm, pentru că Sibiul nu a avut o echipă de tradiţie în mod constant. I-am avut pe Șoimii, care s-au întins pe cea mai mare perioadă a timpului, s-a înfiinţat în 1913, a mers până în anii 80, însă de atunci a pierdut întâietatea în oraș, pentru că a aparut Inter Sibiul. A venit Ceaușescu cu o altă denumire, de parcă nu ar fi putut continua proiectul Șoimilor... În 2000-2001 s-au şi desfiinţat ambele formaţii. Apoi a apărut un alt nume. Nu s-a dorit o continuitate cu unul dintre cele două nume și a apărut FC Sibiu. După desfiinţarea lui FC Sibiu, a apărut FC Atletic Sibiu. Au mai fost echipele Amso Sibiu și Universitatea Sibiu, care au jucat în Liga a III-a, însă niciodată nu s-a dorit o continuitate. Aceasta ar fi cea mai mare problemă.  Apoi când a apărut CSU Voinţa Sibiu și a început să se lege ceva, să se creeze un fel de emulaţie, aceasta s-a desfiintat. Este foarte dificil, pentru că oamenii, în general, se asociază de un simbol. Dar dacă tu vii și mereu le desfiinţezi și înfiinţezi altele sub tot felul de denumiri, omul nu se mai simte legat de acea echipă.

“Nu ne putem compara cu Poli. Noi suntem zeci, ei mii”

Să nu mai vorbim că suporterii de la ASU merg și acasă și în deplasare câteva mii. Noi suntem câţiva zeci de suporteri. Să nu mai vorbesc că am fost prin satele din Banat unde totul e alb-violet. De exemplu, gardurile de la barurile din sat sunt vopsite în alb-violet. Tramvaiele din Timișoara sunt în alb-violet, acolo e o stare de spirit. Aceasta este Poli. Nucleul lor din galerie este altul, sunt oameni de 30-40 de ani, cea mai mare parte din galerie nu sunt studenţi bazaţi pe entuziasm, care să meargă un an, doi, trei, și apoi să se piardă. Plus că au oameni și de 50-60 de ani, care au prins Poli dintotdeauna și s-au legat sufletește de tot ce înseamnă Politehnica.

Rep.: Aici vreau să completez că multă lume face confuzia că ASU ar fi înfiinţată de suporteri, dar aceasta exista de câţiva ani, fiind echipa Universităţii…

A.B.: Așa este. Un nou plus pentru ei. Echipa avea deja organizare, aveau oameni de sport implicaţi, profesori. Suporterii aveau deja puse bazele, când au început să se implice la echipă. Aveau un schelet care deja exista. Noi am trebuit să creionăm un schelet de la zero.  Noi am învăţat ce este AJF-ul, ce înseamnă partea administrativă a unui club… Nu a fost chiar așa ușor...

Rep.: Nu v-aţi gândit să deţineţi palmaresul lui CSU Voinţa? Mai ales că aţi dorit o continuitate a “Voinţei”...

A.B.: Ne-am gândit și la acest aspect, pentru imaginea clubului. Lucrurile sunt mai complicate însă. Echipa terminase cu ceva datorii. Nici nu am vrut să ne gândim ce a fost acolo. Am vrut să luăm totul de la zero, să luăm numele de Voinţa, să luăm ceea ce a însemnat Voinţa pentru noi și să venim cu ceva curat. Am putea să deţinem emblema și palmaresul, însă trebuie să vedem care e situaţia cu datoriile.

Rep.: Pentru voi a fost ceva nou partea aceasta de administrare a unui club. Spune-mi ce lucruri ai învăţat în toţi acești ani, trei concluzii...

A.B.: Sunt mai mult de trei. În primul rând, am învăţat cum gândesc oamenii fotbalul din mai multe perspective. Nu doar din cea a suporterilor, cum priveam noi. Pentru noi era mult mai simplu înainte, când eram doar în galerie. Acum am văzut cum este organizat un club, cum văd jucătorii fenomenul, total diferit faţă de noi, într-un fel. Ajungând să ne cunoaștem unii cu alţii, jucători-suporteri, am învăţat să găsim punctele comune între noi.

Rep.: Dacă promovaţi în Liga a III-a, pentru a face pasul în eșaloanele superioare vă trebuie automat investitori serioși. Nu v-aţi gândit la o organizare de tip “socios”, în care deciziile clubului să fie luate de către suporteri împreună cu acţionarii?

A.B.: La asta ne-am gândit încă de la început. După cum am spus, juridic și formal nu este totul pus la punct. Noi suntem cotizanţi sub formă de donaţii. Ideal ar fi să ajungi la un tip de socios standard, cu acţiuni, acţionariat. Cred că ar putea funcţiona. Dacă organizarea este foarte bună, dacă ai o comunicare eficientă cu suporterii, cu toţi cei care cotizează. Transparenţă decizională şi organizaţională. Când oamenii înţeleg că totul merge într-o direcţie onestă, cu o viziune organică, se poate și la noi, chiar dacă nu suntem un club de tradiţie, cum este Poli.

Rep.: O ultimă întrebare pentru sezonul următor. Cei de la Interstar și-au asociat numele cu Hizo și Zotincă, ceea ce înseamnă automat și o lovitură de imagine. V-aţi gândit și voi să aduceţi o personalitate importantă din lumea fotbalului sibian alături de voi?

A.B.: Acolo erau deja oameni de fotbal implicaţi, ceea ce le-a ușurat să facă acest pas. Poate să fie o lovitură de imagine, însă nu știu cât de mult va merge proiectul lor. Nu cunosc toate detaliile. Însă e normal să ne ambiţioneze obiectivul pe care și l-au propus și ei, promovarea în sezonul viitor. Este un pic ciudat, pentru că până acum 2-3 ani nimeni nu și-a dorit foarte mult promovarea în Liga a III-a, care să vină cu un plan în acest sens. Cu mare drag ne-am dori și noi oameni din fotbal care să vină lângă noi, suntem deschiși cu oricine se suprapune valorilor şi principiilor noastre. Este greu să-i contactăm, pentru că nimeni din grupul nostru nu a jucat fotbal, și nu avem relaţii în lumea fotbalului. Ușor, ușor, poate o să atragem și noi prin ceea ce facem. Sunt sigur că ne-ar ajuta enorm să ne asociem numele cu o persoană importantă pentru fotbalul sibian.

 

Foto: peluzasud.ro

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Dacă ți-a plăcut, distribuie articolul și prietenilor tăi