Cum ar reacționa autoritățile sibiene în fața unui val de imigranți? PANICĂ. Nu cunosc nici măcar protocolul pentru situații de urgență

Criza imigranților care străbat Europa cu speranța că la un moment dat se vor putea stabili într-o țară primitoare este una dintre cele mai discutate subiecte în ultimele săptămâni De la Cotroceni vin vești că primește și România imigranți, apoi că nu primește atâția cât ar vrea comunitatea europeană să trimită. Reporterii Turnul Sfatului  au vrut să verifice cât de pregătite sunt autoritățile locale pentru astfel de situații așa că au început să întrebe pe la instituții. Răspunsurile au fost simple și repetitive: ”Nu știm cum ar trebui să se procedeze”, ”nu cred că ne ocupăm noi de asta, mai bine încercați la alte instituții” și  ”nu ne facem probleme, pentru că nu ajung ei până la Sibiu”.

”Nu știm cine se ocupă de asta”

Prima oprire a fost la Primăria Sibiu. Se pare că o astfel de situație nu ar avea nicio legătură cu Primăria Sibiu, iar în cazul unui val de imigranți, situația ar trebui gestionată direct de la București, fără legătură cu primăria sibiană. ”Această problemă a refugiaților este gestionată de autoritățile centrale, nu de cele locale. Legislația în vigoare nu prevede atribuții ale administrației locale în aceste cazuri”, au transmis reprezentanții Primăriei.

Următoarea încercare a fost la Consiliul Județean. Răspunsul aproape identic: nu ne ocupăm noi, chiar dacă președintele CJ face parte din Comitetul Local pentru Situații de Urgență, acesta nu are atribuții doar dacă se întrunește comisia. ”Încercați la Inspectoratul pentru Situații de Urgență Sibiu, ei sigur trebuie să se ocupe de astfel de situații”, a fost răspunsul primit. Reporterii Turnul Sfatului s-au îndreptat spre ISU. Acolo la fel, uimire: ”nu știm”, ”revenim cu un răspuns”. Care răspuns a fost o direcționare spre Biroul pentru Imigrări Sibiu, ”că ei sigur știu ce măsuri ar trebui luate”.

”Am urma procedura, i-am amprenta și i-am trimite la un centru din Baia Mare”

Adrian Henning, șeful Biroului pentru Imigrări Sibiu s-a dovedit a fi cel mai în măsură să explice cum ar trebui să se procedeze, care e protocolul și care ar fi chiar măsurile întreprinse în cazul în care apar situații nespecificate în protocol. ”Există un protocol și o procedură dacă există un aflux de imigranți. Dar la Sibiu nu avem centru pentru imigranți, acestea sunt în general poziționate în apropierea granițelor, adică la Baia Mare, Giurgiu, Arad și București. Astfel de situații se întâmplă atât de rar, încât fiecare caută să citească protocolul, uitat prin vreun dulap, doar când e nevoie să acționeze într-o astfel de situație. Posibilitatea ca să se întâmple așa ceva la Sibiu e foarte mică, dar dacă ne-a confrunta cu o astfel de situație, noi avem protocoale cu toate instituțiile, care ar fi imediat anunțate și ar trebuie desigur să se mobilizeze să facă față situației. Am anunța imediat Inspectoratul de Poliție, Direcția de Sănătate Publică, Inspectoratul pentru Situații de Urgență și așa mai departe, am lua amprentele tuturor imigranților, le-am da să completeze cereri pentru azil, apoi cel mai probabil ar fi transportați la un centru pentru imigranți, posibil la Șomcuța Mare. Dacă șederea lor ar fi prelungită pe câteva zile până la transferarea lor la un centru, ar trebuie luate măsuri speciale, Acestea se poate lua în situații de urgență doar de către Prefectură și Consiliul Județean, aceștia ar trebui să ia în regim de urgență o decizie pentru cazarea imigranților. Nu știu sigur ce soluții de cazare ar avea, pentru că ține de ei, dar probabil s-ar proceda ca în Germania când au plecat toți sașii prin 1990, adică ar fi cazați în sălile de sport ale școlilor”, spune Adrian Henning.

Nu sunt locuri în cămine pentru imigranți

În cursul săptămânii trecute, Ministerul Educației a solicitat universităților să spună dacă pot sau nu pot să cazeze temporar refugiații veniți din Orientul Mijlociu. Numărul limitat de locuri în căminele studențești din Sibiu și faptul că studenții se întorc în octombrie la cursuri, a făcut ca Universitatea ”Lucian Blaga” Sibiu și fie una dintre universitățile care au răspuns negativ solicitării Ministerului Educației. ”Ministerul Educației și Cercetării a transmis o adresă Universității ”Lucian Blaga” din Sibiu referitor la capacitatea de a oferi spații de cazare refugiaților, însă la căminele ULBS nu există această posibilitate”, a fost răspunsul transmis de Ioan Bondrea, rectorul Universității „Lucian Blaga” din Sibiu.

Ajutor de la organizații

Suport pentru imigranţii care ajung la Sibiu, oferă Asociaţia de Ajutor Familial Pro Vita Sibiu. Începând din 2010, Asociaţia de Ajutor Familial Pro Vita Sibiu este parteneră în proiectele iniţiate de OIM. În Sibiu și în alte 14 orașe mari din țară au fost înființate de către Organizația Internațională pentru Migrație, Centre de Informare și Consiliere pentru străinii cu ședere legală în România, străini care provin din țări din afara UE. În Centrul de la Sibiu beneficiari sunt studenții, cetățenii veniți în România pentru căsătorie și reîntregire familie și migranții veniți cu drept de muncă.

Potrivit reprezentanților de la Sibiu, un val de imigranți ar fi ”o situație destul de greu de gestionat de noi, dar am putea ajuta cu facilitarea unui loc de muncă și consiliere”, însă cazarea, asigurarea celorlalte necesități ale acestora ar reveni autorităților locale.

Filipinezilor le place Sibiul

Panilag Lahla Sabella a venit din Filipine acum şapte ani, a apelat la Asociaţia de Ajutor Familial Pro Vita Sibiu, și-a găsit un loc de muncă și a rămas în oraș. „Am ajuns aici acum aproape opt ani și am venit pentru că aveam nevoie de un loc de muncă, iar la noi în țară, în Filipine se găsea foarte greu un serviciu. Acum lucrez într-o fabrică din oraș şi sunt foarte mulţumită, mai ales că atunci când am venit eu în Sibiu au venit cu mine mai mulți filipinezi, dar unii nu s-au adaptat sau nu au găsit serviciu și au fost nevoiți să se întoarcă acasă”, povesteşte Lahla.

CASETĂ

Aproximativ patru milioane de sirieni au plecat din ţara de origine şi mulţi trăiesc, în continuare, în condiţii îngrozitoare în tabere de refugiaţi. Pentru ei, Europa este un fel de Tărâm al făgăduinţei. Situaţia de faţă se poate complica şi mai mult în condiţiile în care, după cum spune ONU, peste 60 de milioane de oameni se află în mişcare în acest moment, în diverse regiuni de pe glob. Potrivit Organizației Internaționale pentru Imigrație (OIM), peste 350.000 de imigranți au traversat Mediterana din ianuarie, iar mai mult de 2.643 persoane au decedat pe mare în încercarea de a ajunge în Europa.

foto Reuters

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Dacă ți-a plăcut, distribuie articolul și prietenilor tăi