Carabulea s-a întors acasă

Judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție a României au respins, zilele trecute, contestația procurorilor DNA împotriva unei hotărâri a Curții de Apel București, prin care omul de afaceri sibian Ilie Carabulea era lăsat să iasă din pușcărie pentru a treia oară. Carabulea a fost arestat în ianuarie 2014 într-un al doilea dosar de corupție în care este cercetat de către DNA, iar de atunci magnatul sibian a petrecut 14 luni în arest preventiv. În Dosarul Carpatica – ASF, Ilie Carabulea a părăsit arestul de două ori până acum, dar de fiecare dată a fost încătușat din nou, deoarece a încălcat interdicțiile impuse prin arestul la domiciliu sau prin controlul judiciar.

”Să-și comunice mijloacele de existență”

Judecătorii Curții de Apel București au decis să admită, pe 30 octombrie, cererea lui Ilie Carabulea de a-i fi înlocuit arestul preventiv cu măsura controlului judiciar. ”Inculpatul trebuie să respecte următoarele obligații: a) să se prezinte la instanţa de judecată ori de cate ori este chemat; b) să informeze de îndată organul judiciar care a dispus măsura sau în faţa căruia se află cauza cu privire la schimbarea locuinţei; c) să se prezinte la organul de poliţie desemnat de către instanţă cu supravegherea inculpatului, conform programului de supraveghere întocmit de organul de poliţie sau ori de cate ori este chemat”, subliniază judecătorii Curții, care au decis punerea în libertate a omului de afaceri sibian. Aceeași instanță i-a interzis lui Carabulea să iasă din țară, dar și să comunice direct sau indirect cu ceilalți inculpați sau martori din dosar. Totodată, lui Carabulea îi este în continuare interzis să își administreze afacerile, dar trebuie ”să comunice periodic informaţii relevante despre mijloacele sale de existenţă”, după cum se mai arată în hotărârea Curții de Apel București. Această hotărâre a fost contestată de către DNA la Înalta Curte de Casație și Justiție, al cărei complet a respins la începutul acestei luni acțiunea procurorilor anticorupție.

Când în arest, când ”pe afară”

Ilie Carabulea s-a reîntors în arestul Poliției Capitalei la începutul lunii mai, anul acesta, după ce procurorii DNA au descoperit că magnatul sibian ”a continuat să determine diverse persoane prin fapte cu efect vădit intimidant (legate de notorietatea și potența financiară a inculpatului), să nu dea declarații sau să dea declarații mincinoase în cadrul procesului penal aflat în curs de judecată”. Mai precis, Carabulea a dat afară un angajat folosit drept martor în procesul Carpatica – ASF, pentru ”a-l descuraja să spună adevărul”, după cum susțineau procurorii DNA. Interesant este că Ilie Carabulea nu era la prima încălcare a regulilor impuse de către instanțele care l-au eliberat. Arestat din ianuarie 2014 în dosarul mai sus amintit, Carabulea a fost trimis în judecată pe 22 aprilie anul trecut. A ieșit din arestul poliției la finele lui iunie, judecătorii admițându-i cererea de înlocuire a măsurii arestului preventiv cu cea a arestului la domiciliul. Nu a stat mai mult de o lună acasă, deoarece DNA a descoperit că Ilie Carabulea a încălcat interdicțiile impuse prin arestul la domiciliu și a luat legătura cu alți inculpați și martori din dosar, ba mai mult s-a și conectat la un sistem video de supraveghere instalat în sediul central al Carpatica Asig. În decembrie 2014, judecătorii s-au lăsat din nou convinși de Ilie Carabulea și au admis cererea acestuia de a fi arestat la domiciliu. Ulterior, în februarie anul acesta, a fost admisă și cererea referitoare la înlocuirea măsurii arestului la domiciliu, cu cea a controlului judiciar.

Mită, cumpărare de influență, instigare la fals

În Dosarul Carpatica ASF, Ilie Carabulea a fost arestat pe 30 ianuarie 2014, fiind acuzat că prin intermediului unui fost angajat (Marian Mârzac, fost director general al Carpatica Asig, firmă din holdingul controlat de Carabulea) a influențat acțiunile Autorității de Supraveghere Financiară. Condusă de Dan Radu Rușanu, ASF a ”ignorat” mai multe nereguli ale societății de asigurări controlată de Ilie Carabulea. Acesta este acuzat prin rechizitoriu de două infracțiuni de cumpărare de influență, două infracțiuni de dare de mită sau instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată, printre altele. Printre numele judecate în același dosar se mai află și Radu Mustățea, fost membru al consiliului de administrație al Carpatica Asig, dar și Elena Rusu (membru în conducerea Carpatica Asig) și Ina-Ana Crudu (cea care i-a urmat lui Mârzac în fruntea Carpatica Asig). Procurorii anticorupție au trimis în judecată și persoana juridică SC Carpatica Asig SA, ”sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de cumpărare de influenţă (două infracţiuni) şi dare de mită (două infracţiuni)”. Printre VIP-urile trimise în judecată în acest dosar se numără și Laura Elena Chițoiu, soția fostului ministru al Finanțelor, fost director în cadrul ASF acuzată de ” constituirea unui grup infracţional organizat şi abuz în serviciu contra intereselor publice contra intereselor publice, care a avut ca urmare obţinerea pentru sine sau pentru altul a unui folos necuvenit”. Dosarul se află pe rolul Curții de Apel București.

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).