FOTO VIDEO - Lupta surdă împotriva braconajului se face pe ger, în miez de noapte, cu lanterna. ”Poliția îi știe!”

Noaptea, pe la ora 23:00, în mijlocul lacului de acumulare de lângă Cârța, fiecare lovitură de topor în gheața groasă se simte vibrând în tălpile groase ale bocancilor și e însoțită de un țiuit prelung care acoperă tot barajul. Te înfiori de fiecare dată când te gândești că sub tine apa are peste șase metri adâncime. Sunt minus 4 grade Celsius și sub picioarele noastre sunt îngropate plase , probabil de câteva sute de metri lungime. Trebuie doar găsite copcile braconierilor.

Aseară un paznic al Asociației Județene a Vânătorilor și Pescarilor Sportivi Sibiu a semnalat prezența, după căderea întunericului, a unor bărbați pe gheața barajului de acumulare de lângă Cârța. Faptele lor indicau montarea unor plase de pescuit. La puțin timp după telefon, conducerea asociației pescarilor pleca în trombă din Sibiu spre baraj. Afară deja începea să fulguie.

Pe drum se ține legătura constant cu paznicul. ”Mai sunt acolo?”, ”Îi mai vezi?”, ”Rămâi unde ești și ne coordonăm când ajungem!”.

”Tot timpul avem astfel de acțiuni, și nu doar la Arpaș. Dacă mai sunt braconierii acolo și vrem să-i prindem asupra faptului, trebuie să chemăm Jandarmeria, e faptă penală și noi nu avem dreptul să aplicăm legea. Dar dacă și-au dat seama că au fost observați, nu-i mai prindem și riscăm să punem pe toată lumea pe drumuri degeaba. Acum trebuie să vedem dacă au montat plasele sau doar au pregătit terenul, încă nu știm ce vom găsi”, îmi spune Alexandru Mareș, pe drum.

În 45 de minute eram pe dig, la câțiva kilometri de lacul de acumulare. Aici se face planul de intervenție. Braconierii nu se văd în zonă, însă din experiență oamenii din asociație știu că trebuie să fie cineva prin preajmă, să urmărească plasele. Se ia în calcul inclusiv posibilitatea ca aceștia să reacționeze violent și pregătirile sunt pe măsură. S-a mai întâmplat, nu doar o dată, în trecut.

La un semnal, mașina AJVPS-ului intră pe baraj pe o parte a Oltului, în vreme ce paznicul pune farurile pe mijlocul lacului de pe partea cealaltă a lacului. Nici urmă de braconieri pe apă, însă lanternele scurtează prima dată tufișurile și pâlcurile de pădure din lunca Oltului. Apoi se intră pe lac.

Mii de urme de bocanci traversează lacul, presărând periodic câte o copcă înghețată bocnă. ”Sunt copci vechi, de la altă intervenție, acum trebuie să le găsim pe cele noi”, mi se spune. Găsim niște pari lungi, de vreo 7-8 metri, și bucăți de frânghie pe lângă copci. Mâinile îngheață bocnă pe lanerna rece.

De-a latul, dar și de-a lungul Oltului, din aproape zece în zece metri, braconierii fac copci și cu prăjinile împing cât e Oltul de lat un fir textil foarte rezistent. Gândiți-vă la o sută, poate două sute de metri lungime. Rămân la final doar copcile din capete, care sunt întreținute să nu înghețe complet. Plasele se introduc printr-o copcă și sunt trase până în celălalt capăt. Însă nu sunt lăsate la voia întâmplării, ci la câțiva metri sub gheață, legate doar cu un fir subțire. După ore bune de stat sub apă, braconierii caută firul subțire, foarte greu vizibil, cu care trag capătul plasei, acesta fiind legat cu frânghie, și abia apoi scot plasa cu pește. Braconierii cunosc foarte bine adâncimea apei, relieful fundului Oltului și chiar mișcarea curenților dictată inclusiv de activitatea hidrocentralei.

Cât se află sub gheață, copcile din capete pot să aibă și doar câțiva centimetri în diametru, le trebuie doar să găsească  firul și doar când scot peștele lărgesc copca. Pentru a nu îngheța complet și pentru a nu fi găsite copcile sunt acoperite cu zăpadă. Noaptea, cu lanterna, e ca și cum ai căuta acul în carul cu fân. Pe alocuri gheața a crăpat și calci direct în apă.

După vreo 45 de minute de bătut cu bocancii în orice petic de gheață mai suspect găsim o copcă proaspătă. Spargem pojghița de gheață și imediat sub dăm peste o plasă. E blocată, nu se poate trage afară.

”S-a ridicat pe fund, cu fluctuațiile de temperatură și a ajuns spre suprafață, unde a fost prinsă în gheață. Și ei s-au chinuit s-o scoată și n-au putut. Doar când se va dezgheța o mai pot scoate”, mi se spune.

După altă jumătatea de oră, în care am străbătut mijlocul apei cu lanternele, mai găsim o copcă proaspătă. De data aceasta doar un fir textil, subțire și foarte rezistent e găsit sub gheață. Prima plasă era paralelă cu malurile Oltului, exact pe mijloc. Aceasta este perpendiculară pe maluri, aproape dintr-un capăt într-altul alt Oltului. Încă 45 de minute căutăm, fără succes, din păcate, celălalt capăt.

Prima plasă găsită a fost smulsă, pe cât posibil din gheață, și distrusă. Firul găsit în a doua copcă a fost tras, având peste o sută de metri lungime. La ambele capete avea legate câte un ”pișcot” de pavaj, de tipul celor din care se fac aleile, cu o sticlă de plastic goală aproape, să ridice greutatea din mâl.

”Sunt convins că în tot timpul acesta, cât am căutat noi plasele, am fost urmăriți. Le-am stricat planurile și investiția pe-o noapte”, spune Alexandru Mareș.

Când am plecat deja ningea sănătos. Intervenția n-a fost tocmai un mare succes. Ce am stricat noi în câteva ore braconierii vor repara într-o oră, în nopțile care vin. Și AJVPS-ul iar va merge după ei, într-un ciclu surd în care doar peștele are de suferit.

Dacă întrebi ziua, în amiaza mare prin Cârța, unde găsești să cumperi pește, în câteva minute toată lumea te îndrumă către casele braconierilor. Sunt la marginea satului, la câteva minute de Olt. Nu-i nici un secret în comună, toată lumea știe pe toată lumea.

L-am sunat pe primarul Cristin Magheru să vedem cât de gravă e problema.

”Sunt de notorietate. Știe toată lumea cine bagă plasele, în România asta toată lumea se face că nu vede. Sunt bandiți d-ăștia care numai din asta trăiesc. Dacă se ia cineva de ei îți răspunde: Păi ce, le-ai dat tu de mâncare? Dacă te duci în sat și întrebi de ei numai care nu vrea nu-ți spune cine sunt. Îi știe și Poliția, îi știu și procurorii, dar nu face nimeni nimic. S-au dus nemernicii și au atacat pe baltă, nu-i caz singular, îi cunoaște Poliția, Parchetul, dar nu vrea nimeni să le facă ceva! Ne-au trimis pe unul la muncă la primărie… Eu l-am pus la muncă de n-a mai știut de el, i-am dat să sape șanțuri să se sature și noaptea era la braconat. În toată familia nu lucrează nimeni, nu fac nimic, numai din asta trăiesc. Am încercat să vorbim cu ei, să facem acțiuni… ne râd în față!”, a declarat primarul din Cârța.

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Dacă ți-a plăcut, distribuie articolul și prietenilor tăi