Joi,
29.09.2022
Cer Senin
Acum
15°C

Sibiul din viitor și dintotdeauna (I)

Au apărut în comunitatea sibiană mai multe inițiative de toată lauda, pornite și de la autorități și de la grupuri civice, relativ la dezvoltarea orașului în următorul an și în următorul deceniu. Cetățenii sunt chemați, pe diferite căi, să contribuie la dezbatere și să se constituie chiar în factori activi, de punere în practică a propriilor idei! Este vorba de Agenda culturală a primăriei pe 2016 și de Strategia de dezvoltare a municipiului în perioada 2014-2024. Dar ca să ne putem facem o imagine a ceea ce este de dorit în contextul sibian, pornim obligatoriu de la premisele istorice.

Evoluția social-culturală a agregării organismului urban sibian este atestată în mod natural prin: nucleul cetății medievale / înconjurat de cartierele de monade amplasate în spațiu vegetal (vile, spitale, școli etc.) / continuate de cartierele cu parcele mici și atmosferă rurală, locuite de vecinătăți ale sosiților din „aria metropolitană” multicentenară / cu inserții de vechi zone manufacturiere, devenite organic industriale / pentru a se termina cu stupidele aglomerări de „blocuri cu apartamente” specifice crizei moral-ideologice a comunismului... (cartiere identice găsim și la periferiile orașelor distruse de război în occident – rezultate tot dintr-o criză morală!).

În această situație, ne apare evident că: - Este o eroare să atentezi la identitatea urbanistică a cartierelor tradiționale de secol XVII-XIX, prin implanturi necontextuale. - Este o eroare să transformi ariile industriale părăsite din aceste cartiere în „platforme comerciale” lipsite de har și de clienți (tocmai când, fiind noi deja în secolul XXI, industria și serviciile se pot mixa fără probleme cu locuințele, ajungând ele să fie mai silențioase și mai curate decât majoritatea gospodăriilor actuale din Sibiu!) - Este o lipsă de viziune să nu favorizezi, pe termen mediu, destructurarea cartierelor de blocuri comuniste... Evident că această operațiune se face numai cu specialiști-urbaniști și în condiții de competiție, așa cum ne demonstrează demersurile de acest tip din țările mai avansate.

- Este catastrofală încurajarea „ingineriilor imobiliare” care extind țesutul urban cu noi și noi „cimitire de apartamente” !! Acest val de locuințe colective încarcă nejustificat intravilanul orașului, rețelele de instalații și rețeaua de circulație (oricum deja depășită de trafic), tocmai când tendința generală a urbei și a sudului Transilvaniei este de scădere a populației stabile!

Spre a reliefa principalele linii de analiză și de prognoză pentru următorul deceniu sibian am ales trei grupe de probleme, la intersecția dintre urbanistică, sociologie, antropologie și mediul spiritual: 1. PROBLEMA IDENTITĂȚII SOCIAL-URBANISTICE – organismul complex care este Sibiul ne pune cu stringență astăzi o chestiune inedită – rostul muzeificării unor Forme-Conținut, respectiv al unor edificii și spații urbane segregate aici, cu toate influențele fizice și culturale acumulate.

- Ce înseamnă pentru oraș o biserică fără viață parohială ? Biserica este în primul rând Forma spirituală a comunității, viața-împreună, în spirit, a vecinătății de familii. Doamne Ferește să ajungem, ca în Vest, să vindem bisericile unora care să facă în ele cluburi, restaurante și săli de cățărături!

- Ce înseamnă o stradă fără viață comercială și comunitară ? Pentru că tipul de comerț cu portbagajul, pe care l-a preluat fără discernământ și Sibiul, a dus inclusiv la atenuarea valorii străzilor noastre tradiționale, concomitent cu atenuarea marcată a vieții sociale a cartierelor. Cred că o strategie corectă trebuie să sprijine, prin forme ingenioase, păstrarea familiilor vii, normale/ vecinii și vecinătatea prosperă/ micul comerț cotidian și micile servicii ca spații de socializare/ zonele de joacă pline de copii și de bunici!

- Ce valoare mai are o vatră istorică pustie ? Pustie înafara momentelor deambulării turistice sau desantului cultural (festival, concerte, târguri), cel mai adesea sub-cultural – adunare pestriță de consumatori pasivi ai mega-debitării de mega-decibeli...Legat de marea lipsă din centrul vechi – locuitorii – apare:

2. PROBLEMA DEMOGRAFICĂ – e de mirare cum populația sedentară, rămasă prin orașele patriei, nu simte, sau nu-i pasă, când suferă urmări ale lentei depopulări... Scăderea numărului de locuitori, prin decese și emigrație, are loc în paralel cu îmbătrânirea accentuată. Și mai trebuie amintită calitatea noii populații urbane, destul de puțin obișnuită cu traiul în comun și în respect față de monumentele arhitectonice. O strategie adecvată acestui context ar putea să favorizeze (discrimineze pozitiv !) familiile tinere cu părinți superior pregătiți și cu peste 2 copii.

(va urma)

Ai fost martorul unui eveniment care crezi că ar merita să fie prezentat în ziar?
Folosește modulul de sesizări din TS App, aplicația de mobil Turnul Sfatului, iar noi vom prelua și aprofunda subiectul.
Descarcă aplicația de aici: https://tsfatului.app.link/download

Urmăriți-ne pe Instagram / Facebook / YouTube

Vizualizari: 921

Comentarii

1 comentarii

xyz

Acum 6 ani

"tocmai când tendința generală a urbei și a sudului Transilvaniei este de scădere a populației stabile" - gresit - Sibiul e printre putinele orase care au o crestere a populatiei stabile. Mai am o sugestie, la urmatorul articol, incercati sa folositi un limbaj mai simplificat, altfel riscati sa nu inteleaga nici macar un sfert dintre cititori.
Raspunde
Anuleaza raspuns

Lasa un comentariu

Toate comentariile sunt moderate înainte de postarea pe site, pentru a elimina limbajul agresiv de pe această platformă. Mulțumim. Adresa ta de email nu va fi publicată.

Sus