Duminică,
22.05.2022
Acum
0°C

Sibiul din viitor și dintotdeauna (II)

Săptămâna trecută am început analiza disfuncțiilor orașului și zonei Sibiu, când se pune problema realizării unei strategii de dezvoltare multianuală. După chestiunile identității urbanistice și demografiei complicate, a rămas de prezentat PROBLEMA DENSITĂȚII HABITATULUI – ceea ce nu înseamnă simplu „numărul de locuințe/apartamente pe unitate de suprafață”. Habitatul se referă la viabilitatea unității de locuit, adică la tot ce compune dotarea unei cartier – anexele locuințelor (colective sau individuale) legate de salubritate, accese, garaje, întreținere, apoi instalațiile, rețeaua de circulație, micul comerț de proximitate și serviciile cotidiene (biserică, grădiniță, școală generală, depanări, etc.)

În aceste unități, care într-o localitate normală se constituie în tradiționalele vecinătăți sau parohii, putem discuta despre câteva aspecte care se traduc prin asigurarea continuității și viabilității  cartierului, și-așa destul de afectate de „ingineriile sociale” din ultimele 6 decenii, mai ales în „cartierele de blocuri”:

- O primă caracteristică a habitatului, care va asigura și în viitor o bună utilizare a teritoriului și patrimoniului imobiliar, este raza unității de locuire – vecinătatea trebuie să nu fie prea extinsă, pentru a asigura contactul social cotidian și coerența comunitară.

- Circulația locală și de tranzit în fiecare subzonă a orașului - despre structura relațiilor dintre cartiere, respectiv cât de ușor se circulă pietonal / velo și auto, cât de organic sunt legate părțile orașului prin „coridoare verzi”, care pot fi parcuri, alei cu perdele forestiere sau cursuri/oglinzi de apă. Putem să ne întrebăm – cum au valorificat sibienii Pârâul Morii (azi dispărut...), Trinkbach-ul, Rosebach-ul, Valea Săpunului sau chiar Cibinul?

- Echilibrul dintre spațiul construit și cel liber – pe lângă zonele vegetale/minerale/cu oglinzi de apă, aici avem și zonele specifice spațiului urban, cum sunt piețele/scuarurile/pasajele denivelate/străzile- însele, cu toate formele de dezvoltare istorică: străzi înguste, acoperite, supralărgite, până la a deveni mici agore-curți de onoare lângă clădiri mai deosebite. Toate aceste „ingrediente” ale unei unități de vecinătate tradiționale lipsesc în multe noi cartiere de locuințe, nu numai în Sibiu, dar trebuie să ne dăm seama că și din aceste motive respectivele cartiere au ca specific „insatisfacția de a trăi”, atașamentul redus al celor crescuți acolo, care nu le simt ca un „acasă”, normal, tradițional, firesc.

Iar dacă vorbim de întreg habitatul urban, o cerință de mare actualitate și cu atât mai mult de viitor, se referă la STRICTA INTERZICERE a extinderii intravilanului / a ocupării terenurilor pentru agricultura-horticultura de proximitate orășenească / a contopirii Sibiului cu satele din jur, fără pauze urbanistice vegetale, libere de construcții / în fine, interzicerea implanturilor gen insule în peisaj, nelegate organic cu rețelele existente, dar care oferă promisiunea unei extinderi a intravilanului până la ele !! La actuala „împrăștiere urbană” pe care o demonstrează limitele parcelare ale Sibiului, se poate spune că, pentru o populație de cca 130 000 locuitori (în scădere permanentă...), cartierele mărginașe sunt prea departe de polii deja existenți, ceea ce induce un permanent disconfort urban – probleme de trafic, probleme de rețele edilitare, probleme de coerență comunitară, probleme de administrație intersectată,etc.

Câteva observații asupra Strategiei de dezvoltare 2014-2024:

- S-a făcut analiză și prognoză strict pentru oraș, ca și când am avea o insulă într-un deșert urbanistic – mereu aceeași chestiune a zonei metropolitane, pentru a cărei structurare trăim ultimii ani posibili! Sub 100 000 de locuitori nu se va mai pune problema...

- La capitolul „Oraș verde și responsabil” – nu se vorbește despre preselectarea gunoiului din oraș și 20 de sate adiacente, după cum nu va exista o structură locală de tratare a deșeurilor organice.../ nu se spune nimic despre noi parcuri, zone verzi, noi oglinzi de apă, ca să nu mai amintim despre ceva pepiniere, spații forestiere... Când te gândești că acum un secol jumate, o societate a Sibiului minuscul de atunci planta o întreagă Pădure Dumbrava !!! Dar am fost în stare să tăiem din ea ca să plantăm blocuri...

- Capitolul „Oraș al comunităților” – nu are un program țintit de atragere-stabilizare a familiilor tinere cu părinți pregătiți superior și cu peste 2 copii...   Se vorbește despre pendularea populației între oraș și periferii/comune vecine, dar nimic despre infrastructură. Pe orice direcție ai lua-o, intrarea în orașul propriu-zis se face pe o singură bandă rutieră/ pe niciuna velo/ pe nici una de tramvai!

- Nimeni nu s-a gândit la următoarele aspecte, care țin cu adevărat de o calitate superioară a vieții urbane și de un progres durabil:

  1. Interzicerea importului și vânzării, în zona Sibiului, a produselor de calitate inferioară, din materiale cu proveniență necertificată, nedurabile și rezultate din exploatarea ilegală a forței de muncă (tipic Asia-Africa).
  2. Interzicerea construirii de platforme comerciale tip hipermarket-mall în zona metropolitană a Sibiului.
  3. Interzicerea construirii de locuințe în imobile de peste cinci etaje – doar în cazuri excepționale, justificate prin concursuri de arhitectură.
Dacă s-ar studia istoria și istoria urbanismului, s-ar putea vedea că epoca pe care tocmai o trăim, cu aceste caracteristici, pe care am ajuns nici să nu le mai percepem, generează cartiere-fantomă, atât în centrul localităților, cât și la periferii și în zonele rurale !! Soarta acestora, după ce grevează insuportabil bugetele locale, este să devină focare de sărăcie și violență...

Urmăriți-ne pe Instagram / Facebook / YouTube

Comentarii

2 comentarii

ALEX

Acum 6 ani

calatorind cu trenulpr in SIBIU,pe ambele parti ai caii ferate este o imagine cam neplacuta.Sunt acareturi si gradini nu prea frumoase.Ce ar fi daca in locul caii ferate ar fi un bulevard,cu multe constructii moderne iar aceasta artera de circulatie ar beneficia de pasajele existente.CFR-UL nu are fonduri pentru mutarea infrastructurii,darpoate in viitor se va realiza acest vis.
Raspunde

"eu nu sunt primaria"

Acum 6 ani

Ma bucur ca cineva competent analizeaza public aceste aspecte dureroase din urbea noastra.
Raspunde
Anuleaza raspuns

Lasa un comentariu

Toate comentariile sunt moderate înainte de postarea pe site, pentru a elimina limbajul agresiv de pe această platformă. Mulțumim. Adresa ta de email nu va fi publicată.

Sus