Duminică,
17.08.2025
Partial Noros
Acum
31°C

Școala finlandeză. Ce e vechi, ce e nou și cât costă educația non-formală

Școala finlandeză. Ce e vechi, ce e nou și cât costă educația non-formală

Până anul acesta, nicio alternativă la școala primară de stat nu exista în învățământul sibian. Până când o echipă de tineri, unii dintre ei părinți, au pus pe picioare primul sistem paralel de învățământ pentru copiii de la 6 ani în sus.

Școala româno-finlandeză s-a născut mai ales din dorința unei mămici de a face o experiență cât mai plăcută pentru fetița ei, din aventura care se cheamă “școală”. “Pentru ea mă zbat, pentru ea am inițiat acest proiect. Am calculat câți ani din viață am petrecut eu în școală. Să zicem 16, incluzând facultatea. Din toți acești ani, probabil 4-5 i-am trăit cu adevărat în școală și i-am folosit ulterior. În rest, nu am făcut decât să scriu după dictarea unor profesori plictisiți sau să asist la cursuri care nu mă interesau, nu mă reprezentau și nu m-au îmbogățit cu nimic”, spune Elena Lotrean, de formație profesor ea însăși.

Cine primește coroniță?

Nimeni. Niciodată. Copiii care vor învăța la școala finlandeză nu vor intra într-un sistem competițional. “Se pune mare accent pe colaborare, nu pe competiție. Noi vrem să-i pregătim pe copii să aibă o viață cu sens. Nu mă interesează ce a făcut Gigel la testul cutare, mă interesează doar ce am făcut eu. Singura competiție va fi cu mine însumi. Cât am știut la început, cu ce bagaj am pornit și unde am ajuns, ce am acumulat. Aceasta este adevărata competiție, cel pe care trebuie mereu să-l depășesc sunt eu însumi”, explică Elena Lotrean.

img_3314

Școala finlandeză respectă, totși, programa Ministerul Educației și sistemul de notare agreat în sistemul de stat. Notele nu vor fi, însă, communicate copiilor. Acestea se vor discuta doar cu părinții, într-un sistem de evaluare continuă și fără ca elevii să fie comparați între ei, nici măcar în fața părinților. “În sistemul românesc, învățăm pentru teză, pentru lucrare și atât. Asta se traduce în stilul nostru de lucru de mai târziu. Facem totul doar pentru deadline, eventual înainte de termen, să ne scăpăm cât mai repede și nu cât mai bine, cât mai temeinic. Asta se vede în societatea românească, în general”, mai spune inițiatorul școlii finlandeze.

Se dau teme?

Da, uneori se vor da și teme, explică profesorii. Fiecare copil, însă, va avea un program diferit. “Eu pot să am temă la matematică, tu poți să ai temă la română sau deloc. Lucrăm acolo unde credem că trebuie insistat, dar particularizat. Profesorii își urmăresc fiecare elev și știu cel mai bine unde mai are fiecare de lucrat”, explică Elena Lotrean.

Cât de mare e libertatea copilului?

Copiii care vor merge la școala finlandeză nu trebuie să stea drepți în bancă, de exemplu. “Acesta este un lucru extraordinar, pe care școala românească nu îl poate aplica. Acolo sunt prea mulți copii într-o clasă. Noi avem doar 15-18 copii, fiecare va avea libertatea să citească, să spunem, în bancă, dar poate la fel de bine citi întins pe burtă sau stând pe spate, dacă așa se simte bine”, spune profesorul Andra Andrei, care va preda la una dintre clasele pregătitoare ale şcolii finlandeze.

img_3307

Tânăra educatoare spune că una dintre cele mai mari bucurii din viaţa ei este că poate să predea, în sfârşit, într-un sistem non-formal. “Nu trebuie să te impui în faţa clasei, pentru că tu eşti profesorul şi ştii cel mai bine. Copiii sunt încurajaţi să îţi pună întrebări, să provoace discuţii. Nu înseamnă că, dacă eu sunt profesorul şi tu, elevul, tu trebuie să stai în bancă şi să taci, că eşti mic şi prost”, mai spune educatoarea.

Cât costă?

Şcoala finlandeză percepe o taxă anuală destul de prohibitivă. Se adresează părinţilor cu venituri peste medie şi care îşi pot permite să dea 11.700 de lei pe an, pentru genul acesta de educaţie. Taxa include şi masa de prânz. Plata se face în trei tranşe, pe parcurcul anului şcolar.

Programul uzual este de la 8-14, zilnic. Există şi program after-school, dar se percepe o taxă suplimentară de 250 de lei pe lună.

Şcoala finlandeză are în structură, anul acesta, două clase pregătitoare şi o clasă I, în care mai sunt doar câteva locuri disponibile. Şcoala va funcţiona pe strada Dealului, iar părinţii pot vizita clasele şi pot face cunoştinţă cu profesorii, pe parcursul acestei săptămâni.

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Dacă ți-a plăcut, distribuie articolul și prietenilor tăi

Comentarii

15 comentarii

Olingpia Gafosdea

Acum 9 ani

Mie personal, mi se pare o idee interesantă...
Raspunde

Monica

Acum 9 ani

daca se urmeaza aceeasi programa incarcata, fara posibilitatea de a opta diferentiat pentru anumite materii de interes... e doar "aceeasi marie cu alta palarie" .. ai libertatea sa stai pe burta in clasa si sa citesti manualul aprobat de Ministerul Invatamantului in intregime.. in cazul in care vrei sa promovezi..
Raspunde

profă

Acum 9 ani

Țările nordice au constatat că un asemenea tip de educație este păgubos și au început să se reorienteze. Noi ne-am repezit să adoptăm acest sistem, ca să fie ceva nou, să rupem gura târgului și să le luăm banii noilor burghezi1 Acest tip de educație se numește în pedagogie:„laissez-faire”.
Raspunde

inspectorul șef

Acum 9 ani

Hmmm... Unele chestii sunt aiurea! Ciitiul întins pe burtă nu e deloc sănătos pt. ochii! Ce deștepți se cred unii...
Raspunde

cici

Acum 9 ani

Cineva s-a gândit să câștige un ban frumos... N-o să iasă mare lucru! Pregătesc niște răsfățați care mai târziu nu se vor putea integra într-n colectiv unde trebuie să respecți anumite reguli...
Raspunde

Eugen

Acum 9 ani

Mai dureaza pana vom implementa si barnevernet si alte "obiceiuri" nordice?
Raspunde

Misu și Misa

Acum 9 ani

La ce obiceiuri te referi? La azilul politic oferit perverșilor și violatorilor?
Raspunde

Olingpia Gafosdea

Acum 9 ani

Moralistul este ca ochiul: le vede pe toate, dar nu se vade pe sine...
Raspunde

jean jacques rousseau

Acum 9 ani

Ce proooofund!!!
Raspunde

jean jacques rousseau

Acum 9 ani

Domnule ziarist, documentează-te, pt. că educație non-formală înseamnă cu totul altceva decât crezi mata! Educația non-formală e educația pe care o primești și o acumulezi în afara unei instituții de învățământ, fie ea și după „modelul finlandez” Educația despre care scrii matale e un fel de... nu știu ce. Hai să ne lăudăm că noi facem ceva extraordinar... Nordicii la maturitate devin niște bețivi notorii, iar nordicele niște dudui în căutare de meridionali. la ce le-a servit această educație?
Raspunde

rosu

Acum 9 ani

Francezule, ce ti-au facut osenii si morosenii ("nordicii")?
Raspunde
Anuleaza raspuns

Lasa un comentariu

Toate comentariile sunt moderate înainte de postarea pe site, pentru a elimina limbajul agresiv de pe această platformă. Mulțumim. Adresa ta de email nu va fi publicată.

Sus