Joi,
28.03.2024
Cer Senin
Acum
8°C

Nevoia de lideri

Ne apropiem (iarăși) de alegeri. Politicienii, partidele, au început să se agite. Ce sentimente trăiește populația? Până la ora aceasta, confuzie și dezorientare.

Mai avem trei luni de gândire și reflecție. Guvernarea tehnocrată putea fi un bun prilej pentru partidele politice să-și facă o autoanaliză, atât în privința situației lor interne cât și în raport cu electoratul, spre a limpezi terenul și a oferi criterii concludente de apreciere și judecată.

Nimic din toate acestea. De bine de rău, cele profesând o orientare de stânga (PSD) moștenesc un bagaj strategic cunoscut, articulat pe coordonate populiste. Așa zisa dreaptă, născută din propria-i cenușă după interludiul comunist, n-a reușit nici până în ziua de azi să-și cristalizeze o strategie axată pe linia ei doctrinară. Este și foarte greu. O gândire politică strategică ține de gânditori. De buni gânditori. Îi avem?

Dar mai înainte de a încerca un răspuns, să vedem ce ar putea face chiar dacă i-am avea. Răspunsul ține de alte interogații : de ce vrei să faci politică și la ce sprijin te poți aștepta din partea societății?

Așadar, de ce te angajezi în viața politică? Două motivații pot fi.

Una, din interese personale. Este dominanta prestației politice postdecembriste. Adică, politica i-a prilejuit competitorului o poziție economică și socială mult avantajoasă în raport cu ceea ce putea obține prin muncă. Idem, politicianul a devenit un decident discreționar, fără să mai țină seamă de motivația celor ce l-au ales sau numit, cu alte cuvinte pătruns de mirajul puterii. Este și motivul încrâncenatei bătălii politice postdecembriste.

Te mai poți angaja în politică urmărind scopuri în interes național. Avem așa ceva? Puțini. Aș nominaliza reușita lui Emil Constantinescu de a fi schimbat irevocabil orientarea politicii românești dinspre răsărit înspre apus, cum și eforturile lui Băsescu de a fi împlinit condițiile integrării europene. Dar interesul național are, esențial, și o motivație internă : edificarea unei societăți evoluate din punct de vedere social, economic, cultural, moral. Ei bine, aici nu avem aproape pe nimeni. Întrebare firească, de ce? Două pot fi răspunsurile.

Odată, n-am avut – după 1989 - oameni care să-și facă din politică un ideal. I-am avut antebelic. Au fost lichidați. Un astfel de politician își fixează un obiectiv strategic în interesul țării și luptă pentru el la sânge. Nu reușește, se dă la o parte, nu ține de putere cu prețul compromisului. A doua oară, chiar dacă i-am avea, la nivelul la care actuala societate românească percepe rostul și scopul prestației politice, n-ar face nimic. Strategia politică se concepe de politician și, dacă este bună, se realizează de întreaga societate, chiar dacă presupune eforturi și constrângeri. După război, nemții, răvășiți, vlăguiți din toate punctele de vedere, și-au regăsit cadența reconstrucției cu restrângeri și eforturi inimaginabile. Noi dimpotrivă, am distrus și ce am avut, am stimulat traiul prin nemuncă. La noi politicienii apreciați n-au fost acei (puțini) care să zică hai să muncim azi ca să avem ce pune pe masă mâine, ci acei care ne-au încurajat, luându-le exemplul, să ne asigurăm traiul prin distrugere, furt, înșelăciune. Ce ar putea face un politician idealist într-o astfel de societate? Nimic altceva decât să se dea la o parte.

Dar să zicem că pas cu pas, societatea și-ar regăsi cadența, ar aprecia prestația politică venind în sprijinul interesului național, chiar dacă ar presupune sacrificii și efort. Ei bine, la ora actuală nu văd spre cine și-ar îndrepta privirile. În registrul politic nu avem lideri credibili. Dragnea este un bun lider al baroniadei, nu al țării. Tăriceanu își deconspiră putreziciunea de sub fardul ”imaculanței”. La liberali s-ar fi cuvenit o schimbare la vârf, dar n-au cu cine. În spirit sinucigaș, aproape pe toți oamenii de valoare i-au dat afară sau aceștia i-au părăsit datorită obtuzității în gândire : vrem unitate în mediocritate. USR-ul este doar o idee entuziastă nu un proiect sprijinit pe oameni de suprafață. Băsescu s-a autodemonetizat din clipa în care a dat cu piciorul propriei creații : independența justiției.

Istoricește, societatea românească a evoluat având în frunte antemergători politici. Ar fi atât de necesari și acum. Nu-i avem și nici orizontul apropiat nu ni-i profilează. Așa că, în perspectiva alegerilor din toamnă ar fi mai nimerit să rămânem cu tehnocrații. Cel puțin aceștia n-au motive de ceartă și scandal.

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Vizualizari: 1289

Comentarii

2 comentarii

Zorro

Acum 7 ani

Deci din cite inteleg, din nou sa votam raul mai mic.
Raspunde

Eugen

Acum 7 ani

Dl dejeu, fostul (si actual?) lider al fostei dne Lia. Vorbeste ca un cunoscator.
Raspunde
Anuleaza raspuns

Lasa un comentariu

Toate comentariile sunt moderate înainte de postarea pe site, pentru a elimina limbajul agresiv de pe această platformă. Mulțumim. Adresa ta de email nu va fi publicată.

Sus