Pe ce motive tribunalele anulează amenzile la roviniete

Numărul proceselor deschise in instanțe pentru neplata rovinietei aproape s-a triplat în ultimul an. Există două motive mari pentru anularea amenzilor.

Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România (CNADNR) are nu mai puțin de 86.000 de cauze aflate pe rolul instanțelor de judecată având ca obiect plângere contravențională împotriva procesului verbal de constatare a contravenției, potrivit datelor furnizate de companie Digi24.ro.

Cifra este cu mult mai mare decât cea înregistrată în 2015. În martie anul trecut judecătorii aveau pe mesele lor un număr de aproximativ 30.000 dosare având ca obiect plângeri contravenţionale împotriva proceselor-verbale de constatare a contravenţiei emise prin SIEGMCR – Sistemul Informatic de Emitere, Gestiune Monitorizare, Control a Rovinietelor.

În perioada 2011 - 2015 au fost contestate în instanţă aproximativ 170.000 procese-verbale de constatare a contravenţiei emise prin SIEGMCR.

Care sunt principalele două motive de anulare a amenzilor

Primul motiv este cel referitor la absența semnăturilor olografe pe procesele verbale de contravenție (PVC).

Deși suntem la finele lui 2016, iar în februaie 2015 Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a emis o dispoziție foarte clară privind necesitatea semnării olografe a PVC, instanțele au de judecat numeroase dosare în care cei amendați acuză faptul că au primit PVC nesemnate.

CNADNR pretinde că, fiind vorba de un sistem electronic, nu este necesară semnătura olografă pe PVC. În rezumat judecătorii afirmă că semnătura electronică este aplicabilă doar înscrisurilor private și că de aceea procesele verbale necesită semnătura olografă. In prezent situația este aberantă. Zeci de juriști ai CNADNR nu fac altceva decât să semneze PVC emise electronic doar pentru a respecta legalitatea.

”Nicio dispoziție a legii 455/2001 și nici dintr-o altă lege specială nu prevede posibilitatea atașării semnăturii electronic unui proces verbal de constatare a contravenției sau altui act autentic. Din întreaga lege se desprinde concluzia că înscrisurile electronice și semnătura electronică ce le poate fi aplicată sunt aplicabile raporturilor juridice de drept privat”, spun judecătorii secției contencios adminstrativ și fiscalîntr-o decizie în care dau dreptate celui amendat.

În 16 februarie 2015 ICCJ a emis Decizia nr. 6 in care se scrie: "Înalta Curte consideră că au procedat corect instanțele care au admis plângerile contravenționale și au reținut faptul că lipsa semnăturii olografe a agentului constatator, respectiv Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din Romania — S.A., atrage nulitatea procesului-verbal de constatare a contravenției și de aplicare a sancțiunii contravenționale, încheiat în temeiul art. 9 din Ordonanța Guvernului nr. 15/2002 (privind rovinieta – n.red.)".

În fața acestui argument singura apărare a companiei a fost aceea de a susține că decizia ICCJ nu este aplicabilă. Argumentul nu stă în picioare in instanțe, acestea resping argumentul CNADNR. Potrivit informațiilor deținute de Digi24.ro, secția contencios a Tribunalului București emite pe bandă rulantă astfel de decizii în care dă dreptate șoferilor.

O a doua clasă de motive privește schimbarea proprietarului mașinii. Aici subiecții amenzilor pentru neplata rovinietei trebuie să știe că pot contesta amenda invocând vânzarea mașinii lor doar pe baza unor acte oficiale, datate anterior momentului la care au fost surprinși fără vinietă. Un act de vânzare cumpărare semnat de mână nu poate fi invocat de cel care a primit amenda.

Citește întreg materialul aici

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).

Dacă ți-a plăcut, distribuie articolul și prietenilor tăi