”Nimeni nu-ți vine pentru 2000 de lei. Dar dacă mai iei o mie, două mii de euro…”

18 Septembrie 2016 21:55

Prof. univ. dr. ing. Claudiu V. Kifor se ocupă de cercetarea științifică la Universitatea ”Lucian Blaga” și conduce școala doctorală. Câteva dintre cele mai plictisitoare domenii posibile pentru sibianul de rând. Însă cu efecte benefice clare asupra Sibiului, mult mai ample și mai importante decât se crede. După cum puteți vedea în rândurile următoare.

Reporter: Când vorbiți despre cercetare în Sibiu spuneți că există produse gândite și dezvoltate în orașul nostru, ajunse să fie folosite în viața de zi cu zi. Îmi puteți da câteva exemple de astfel de produse dezvoltate la Sibiu în ultimul an? Claudiu Kifor: Sigur că da. Încep cu partenerii noștri de la Continental, alături de care dezvoltăm o activitate de cercetare-dezvoltare pentru zona automotive. Cunosc o parte dintre preocupările pentru mașina autonomă, mașina inteligentă, care se preconizează că undeva în jurul anului 2020 va fi pe străzi. Parte din sisteme se realizează la Sibiu, aici se elaborează, se testează și se implementează. Acesta este doar un exemplu. Acum vreo două săptămâni a fost o prezentare a unui alt partener de-al nostru, Ropardo, care are o activitate intensă pe partea de cercetare. Noi am fost parteneri în multe proiecte naționale și internaționale. Tocmai a fost prezentat un exoschelet care îi ajută pe angajații care desfășoară o activitate fizică, preia practic din efortul fizic. Din fericire putem da și alte exemple, de la alte companii, tendința este de a transfera tot mai mult din cercetare și dezvoltare către partea practică. Și partenerul nostru tradițional Compa, care la un moment dat și-a diminuat activitatea pe această zonă, o reia acum, vine cu produse concepute de el și care se regăsesc în companie. Diverse sisteme de automatizare sau componente sunt implementate direct, nu se mai cumpără proiecte sau produse integrale, ci se dezvoltă aici.

Rep.: E corect spus că în Sibiu se gândește și se lucrează la mașina autonomă? C. K.: Exact.

Rep.: Deci nu este deloc cum ne imaginăm noi, că cercetătorii stau în halate albe, închiși în laboratoare și se învârt în jurul unor eprubete. Chiar se fac lucruri concrete pe care le putem vedea pe stradă, prin Sibiu. C. K.: O să le puteți vedea zilele următoare la Noaptea Cercetătorilor. Anul trecut cei de la Continental au prezentat tocmai acest sistem de asistență și o să vină și anul acesta cu sisteme noi. Aș vrea să adaug faptul că cercetarea este completată de cercetarea doctorală. Împreună cu partenerii noștri încercăm să identificăm teme de interes atât pentru companii, cât și pentru universitate. Când găsim oamenii potriviți de aici poate să ia naștere o temă de cercetare orientată către practică din care are de câștigat atât compania, cât și universitatea. Avem astfel de proiecte în desfășurare, ba chiar mai mult, cu ele am mers mai departe la competiții naționale și internaționale pentru obținerea de finanțare.

Rep.: Referitor la finanțare, aveți la ULBS infrastructură de cercetare de trei milioane de euro, cu personal calificat și angajat care își vede de treabă. Concret, ce fac ei? C. K.: Vorbim despre un laborator dezvoltat la Facultatea de Științe, un proiect câștigat cu fonduri din Norvegia pe identificarea și managementul surselor de poluare pe diverse râuri, în cazul nostru concret, Mureșul. Mare parte din această sumă a mers pe echipamente de cercetare. Noi am vrut o infrastructură care oferă mai multe facilități, motiv pentru care am transferat și alte echipamente, achiziționate cu câțiva ani înainte pentru Facultatea de Medicină, unde iarăși a fost un proiect de peste două milioane de euro. Avem dotări foarte bune, avem personal calificat și plătit din aceste proiecte. Avem și fonduri pentru reactivi, consumabile, vă spun sincer că aceasta este una din marile probleme ale cercetării din România. Se achiziționează echipamente, dar nu întotdeauna se merge mai departe să se asigure personalul și consumabilele, care costă foarte mult. Noi am reușit și putem merge oricând să vedeți că se lucrează. Planurile noastre sunt să extindem această infrastructură pentru că avem cerere din partea mediului de afaceri. Pot să argumentez în plus că în ultimii trei ani am reușit să aducem la școala doctorală aproximativ 30 de conducători de doctorat, atât din țară, cât și din străinătate, media de vârstă fiind undeva în jurul a 45 de ani. Practic cei mai buni colegi din universitate au devenit conducători de doctorat. Efectele se văd începând cu anul acesta, avem o concurență mai mare și nu doar cantitate, ci și calitate, sunt șefi de promoții, oameni cu preocupări serioase.

Rep.: Directorii de licee din Sibiu spun că cei mai buni absolvenți le pleacă în străinătate, la facultate. Dumneavoastră îmi spuneți acum că o parte dintre cei mai buni colegi preferă să rămână sau să revină la Sibiu. Mai mult, există două exemple recente cu două proiecte de câte 2,5 milioane de euro fiecare, conduse de domnii Victor Costache și Bogdan Pîrvu, ambii cu experiență mare în străinătate și care au preferat să se întoarcă în Sibiu. Cum îi convingeți? C. K.: Exemplele domnilor Costache și Pîrvu sunt foarte bune, sunt oameni care au lucrat în străinătate la un nivel înalt. Domnul Pîrvu a lucrat în Germania, la Kaiserslautern, într-un institut de cercetare renumit. Este doctorand de-al nostru. Iată, reușim să-i convingem pentru că le oferim un mediu stabil și le oferim oportunitatea de a face ceva. Asta înseamnă totul. Dacă vrei să faci cercetare noi te sprijinim. Așa au reușit să câștige proiectele respective. În momentul în care ai câștigat un astfel de proiect pe o perioadă de unul, doi sau trei ani de zile, o să fie și un suport financiar, inclusiv pe partea salarială. Acesta este adevărul, nimeni nu-ți vine pentru 2000 de lei. Dar dacă pe lângă banii aceștia prinzi un proiect și poți să mai iei o mie, două mii de euro sau chiar mai mult, interesul crește. Și avem mai multe exemple de acest tip, inclusiv din Anglia. Eu nu neg faptul că există mulți tineri de calitate care pleacă să studieze în străinătate, dar aș vrea să văd niște statistici. Mie realitatea îmi spune că s-a diminuat drastic numărul lor mult față de acum zece ani.

Rep.: De ce? C. K.: A scăzut iarăși drastic numărul absolvenților care merg să lucreze în străinătate. Adevărul este că acum găsesc și aici oportunități, există și în Sibiu, în România, job-uri foarte bine plătite și atunci bineînțeles că te întrebi: De ce să plec?

Rep.: De câteva săptămâni se discută la București despre măsuri de relaxare fiscală în domeniul salarizării personalului din cercetare. V-ar ajuta aceste măsuri propuse? C. K.: Enorm! Acum așteptăm și noi să vedem cum se operaționalizează această lege, dar ne-ar ajuta enorm. Știm cu toții, contribuțiile au un procent foarte mare și ajungi să câștigi un proiect foarte mare, de zeci de mii de euro sau poate chiar milioane de euro, ca să îți dai seama, pe urmă, că ai niște cheltuieli salariale pe deviz care necesită jumătate din bani, de fapt. Și atunci, acesta lege ni se pare deosebit de utilă pentru cercetarea românească. În felul acesta noi putem stimula și pe alți colegi să aplice pentru proiecte, să facă diferite contracte cu industria. Așa ei vor putea rămâne cu sume mai consistente, este ceea ce fac și alte universități sau alte țări. Pot să vă spun că în Belgia, dacă ajungi că câștigi un contract cu industria, pentru o anumită sumă, statul, ministerul, îți dă automat încă o dată suma câștigată. O dublează practic și astfel stimulează cercetarea și industria. Finalitatea unui astfel de contract este dată de un produs nou, inovator, care va funcționa acolo unde nici un alt produs nu a funcționat până acum. Înseamnă progres. Este și motivul pentru care alte economii avansează. Iată că se întâmplă și la noi și tocmai de aceea spun că văd această legea nouă ca fiind deosebit de utilă.

Abonează-te la canalul de WhatsApp al Turnul Sfatului pentru a afla în timp real știrile relevante de la Sibiu: accesează linkul de aici și apasă opțiunea Follow (Urmăriți).